De curand am aflat ca sunt pozitiva de CodVid 19. Azi este a 6 zi ma simt mai ok, dar nu asta conteaza. Ce vreau sa spun este ca locuiesc cu iubitul meu care e negativ, ca sa nu fie si el pozitiv nu dormim unul lângă altul, nu ne atingem. Dar problema este ca eu ma simt singura, tristă si plâng, pentru ca nu are grija de mine. Ce vreau sa spun este ca el se joacă pe jocuri pe calculator iar el nu vorbeste deloc cu mine, tipa la mine si imi este frica mereu cand tipa. Eu mie imi este rau si plâng, nu ma pot opri ca el este asa indiferent, ce sa mai fac sa fiu bine? Inteleg ca nu pot sa-l ating dar sa vorbeasca cu mine nu vrea.

Ma indoiesc ca are legatura cu covidul asta.

Caracterul lui n-are legătură cu coronavirus. Desparte-te de el și vei fi fericită. Caracterul lui este mai distructiv decât virusul; și nu exagerez.

Dar voi nu vorbiți deloc toată ziua? Poate asa, era și până să ai covid.

Ce trebuie sa faci e ce trebuia sa faci inca de anul trecut, adica sa pleci si sa nu te mai intorci. Dar probabil ca n-o sa faci niciodata asa ceva. Data viitoare cand simti din nou nevoia sa te mai plangi cuiva in legatura cu aceleasi probleme ale tale, ar fi bine sa n-o mai faci pe aici. N-are rost. Se pare ca esti imuna la sfaturi bune.
Iti meriti din plin viata mizerabila pe care o ai in fata.

Te rog un singur lucru, dacă te hotărăști din oarecare motive să rămâi împreună cu el să nu cumva să faci un copil, să nu te gândești nici în glumă la a face un copil, să îți iei gândul de la așa ceva.
Gândește-te că faci un bine umanității.

Mergi la un psiholog când poți și când îți permiți pentru că tu ai nevoie de ajutor specializat, ai multe lucruri ce trebuie găsite, discutate și rezolvate.
Faptul că accepți așa ceva e o problemă.
Trăiești în frică, nu poți pleca de lângă el, zici că el e un tiran și tu stai de frică cu el.
Nu trebuie să te grăbești să iei o decizie, mergi și discută cu psihologul cât de repede posibil și când o să vezi lucrurile diferit o să vină și decizia potrivită.
Poate că printr-o minune o să se schimbe și el, dar sunt prea puține șanse, aproape de zero.
Iar de o să se schimbe cât o să dureze?
Oricum, nu știu eu cum e el, tu decizi și îți dai seama de lucrurile astea, însă mergi la psiholog, asta o poți face sper.

Îți urez o seară fără țipete.

Pune in calcul ca si el este speriat... Sfat din propie experienta: ajuta foarte mult daca esti calma in primul rand! Alimentatie si hidratare. Pana intr-un punc trebuie sa intelegi si pe el ca ii este frica dar daca situatia devine mai grava gen te neglijeaza... sfatul meu ar fi sa ii dai papucii. Dovada suprema de iubire dupa mine este daca persoana de langa tine atunci cand esti bolnav are grija de tine! (Poate este defect profesional, sunt infirmier?)

Daca scapi de Covid scapa si de iubit.

Vin ce am vazut problema e veche. Acum fiind amandoi in uk ai 2 variante.
Dupa ce te vindeci cauti altul si ii dai papucii, ca sa nu spui dupa ca esti singura...
Sau il tratezi cum te trateaza, cu indiferenta...

Sunt 95% sanse sa ii fi dat si lui, tinand cont ca stati in aceeasi casa. De ce nu l-ai testat sa fii sigura?