Bună seara! Mi-a rămas ceva in minte de azi si inca nu imi vine sa cred cum unii,, părinți" pot fi asa, am fost in vizita la niste rude mai exact la verisoara mea, ea are varsta de 21 de ani si e studenta, a facut o gluma nevinovata nu stiu nu am fost atenta, si mai apoi tatal ei a inceput sa o injure si să urle la ea intr-un fel de imi era frica ca o si loveste ea saraca parca nu mai avea aer si avea ochii lacrimați si au inceput sa ii tremure mainile pe scurt se vedea ca ii e frica de el! Intrebarea mea e cum pot unii parinți să isi desconsidere si sa isi umileasca copilul care practic e un adult in devenire ca are 21 de ani in halul asta de față cu atâția oameni, parca nici nu o respecta, parca e un gunoi, in loc sa fie mandru de fata lui ca e copilul lui! Nici nu vreau sa imi imaginez ce tristețe e in sufletul ei!

Nu stiu relatia dintre verisoara ta si tatal ei sau ce este tatal ei (ca profesie, cariera etc, daca s-a intamplat ceva anume in familie... etc), dar daca o luam la modul general, un om poate fi foarte frustrat de viata pe care a avut-o incat sa fie de necontrolat cand vine vorba de a socializa cu cei din jur care cel mai probabil nu au participat si nu au avut de aface cu viata lui din trecut.

Sa marite, si sal ierte.

Generatia de parinti ce au fost tinerii perioadei 1980-1995 au o altfel de manifestare despre orice dintr-un motiv general, au trait vremuri total diferite si nu tocmai libertine asemenea noua, celor din generatia 2000+, unde glumele homofobe si identitatea de gen nu pot fi tratate cu superficialitate (ca exemplu)

Sunt persoane dure, fara multa deosebire fata de portretizarea lui Stalin (ma refer ca majoritatea dintre acestia nu accepta glume, gesturi sau orice lucru ce nu ii pune "cap de afis", un fel de mereu fa cum spun ei, nu exista alta varianta si sunt foarte mandrii de realizarile lor)

Nu ai ce face, noroc de libertatea din constitutie incat poti sa pleci si sa iti iei apartament prin imprumut de 30 ani si sa ai liniste sufleteasca, nu exista solutie de a trai in pace in asa familie.

O fi exigent nu stiu, dar un pic de respect ca fata are 21 de ani totusi si plus ca era multa lume de fata

Trebuie sa plece de acasa, si sa marite, nu am iubita

Depinde ce gluma a facut fata, ca de a spus ceva care l-a injosit sau desconsiderat pe tatal ei, in fata musafirilor lor, atunci si-a meritat sapuneala.
Tu te-ai grabit sa tragi o concluzie bazata numai pe reactia fetei, fara sa ai habar cauza care a generat reactia tatalui, asadar nu judeca o situatie cand nu cunosti toate datele problemei, ca s-ar putea sa te inseli amarnic.
Asta este o lectie de viata si pentru tine, sa nu tragi concluzii niciodata cand nu asculti ambele parti implicate, sau nu cunsoti toata povestea.

Si eu vad tot felul de parinti in jurul meu. Unii isi jignesc pe bune copiii, altii le arunca vorbe gen "iti crap capul daca nu faci asta" si spun ca e o vorba nevinovata. Dar eu am avut exemplul tatalui meu care in viata mea nu mi-a zis ceva urat, nu mi-a zis nici "da-te mai incolo". Dar am gresit si eu de multe ori si l-am suparat de multe ori dar cand se intampla asta ma pedepsea prin ignoranta, pur si simplu statea o zi sau 2 fara sa vorbeasca cu mine. Cred ca tine de caracterul fiecaruia. Daca esti negru in suflet o sa te porti asa cu toata lumea nu numai cu copiii

Te inseli aici, poti avea si 30-40, ne considera niste pustani fara pic de respect, lenesi si cu "drepturi", e o lume ce pana la urma, au dreptate de multe ori acesti parinti, televiziunile si social media umple paharul cu tineri drogati, violenti si care joaca la pacanele, greu sa primesti respect cand vezi la tv astea nu?

Si stiu, te gandesti sa nu generalizeze, dar putem sa le tinem piept spunandu-le de ce sa nu o faca? evident ca nu, o sa te alunge si huiduine ca esti arogant/a cu figurile tale, "traiesti in casa mea, faci cum spun eu" zise parintele suparat pe copilul lui

Nu ai ce face, tot ce poate face e sa plece de acolo si sa nu ii para rau nici macar o secunda. Cu timpul v-a intelege

Este foarte trist și greu de înțeles cum unii părinți își pot trata copiii așa, mai ales atunci când aceștia sunt deja adulți. Uneori, părinții nu realizează impactul pe care îl au cuvintele lor sau sunt influențați de propriile frustrări. Această umilire poate afecta profund stima de sine a unui tânăr și poate lăsa urme emoționale adânci. Concluzia este că fiecare om merită respect, indiferent de vârstă, și părinții ar trebui să-și susțină copiii cu iubire și înțelegere, nu cu umilință.

Poftim? )

Vorbesc serios, trebuie sa se marite, nu am iubita, vorbim privat