Buna seara oameni buni.
Viata mea nu mai are niciun sens, nu imi gasesc scopul si idealul pe acest pamant, exista nenumarate certuri intre mine si parintii mei, bazate fie pe jobul meu, fie pe relatia mea directa cu ei, am ajuns sa nu imi mai suport tatal, ii port doar ura, am 22 de ani și consider ca din cauza lui sunt asa. Nu stiu ce sa mai fac, vreau efectiv sa mor, sufar de depresie si zilnic am hipertensiune arteriala, soldata cu dureri de cap si palpitatii, am sentimentul de vinovatie in suflet, ma simt de parca as fi facut cel mai mare rau oamenilor de pe acest pamant... iar eu nici macar o musca nu sunt in stare sa o omor... Sunt dispus sa imi pun capat zilelor, imi e teama doar de intalnirea cu Dumnezeu, poate ca printre voi exista si necredinciosi, insa eu am cercetat destul si am concluzionat ca Dumnezeu exista, exista iertare pentru sinucidere? Nici psihoterapia nu si-a spus cuvantul, totul e in van, vreau doar sa mor
Ordonare:
După relevanţă
De iertat iarta dar nu merita sa mori pentru asta, cauta solutie alternativa sa scapi de scandalagii ca sa iti fie mai bine
Răspunde
Ai 22 de ani si un job.Mutate de acasa cu un prieten daca nu iti permiți o chirie singur si ai scapat.Crezi ca daca te omori rezolvi ceva? Poate daca nu te omori cu timpul iti vei gasi liniște și fericirea.De ce sa faci un gest asa aiurea din cauza unei probleme remediabile?
Si eu am avut cearta acasa cu tata dar sincer de la o varsta i-am spus ce am pe suflet si i-am închis gura.Intr-adevar,eu am plecat de destui ani de acasa si mai mergeam pe la ei doar in vizita.Dar si eu am avut problema asta cu el, nici eu nu ma puteam duce acasa de gura lui si chiar si azi nu prea mai merg pentru iubitul meu, sa nu se certe ei, ca daca ar fi vorba doar de mine am eu ac de cojocul lui.
Pentru initiator, sa nu asculti de prostanaci ca "sufl3tfrumos" ca iti baga numai mizerii in cap.E normal ce simti,treci prin niste stari prin care orice om ajunge sa treaca,adica nu neaparat gandurile suicidale cat criza existentiala.
Eu zic sa cauti la suflet,citeste carti,cauta sa te dezolvi spiritual,sa ierti,sa te impaci cu tine,sa fie in armonie cu toti,citeste scriptura,petrece timp cu prieteni,fa-ti un hobby,iesi in natura.
Speranta exista,ti-o zic, am fost in acelasi loc, daca nu, imi permit sa zic chiar mai jos si mult mai rau de atat si iti spun sigur ca exista speranta intotdeauna si exista un loc mai bun, dar tu ai nevoie de rabdare.
https://www.youtube.com/watch?v=rhrm4UqjRjc&ab_channel=SisuTudor
Stai stai putin nu muri acum sa iti trimit o salvare sa preleveze organele care mai sunt bune din tine!
Sunt multi care au de ce sa traiasca
Salut! Singura solutie care iti ramane este sa te indepartezi de ei, sa scoti elementul negativ din viata ta. Daca locuiesti cu ei, muta-te. Daca deja locuiesti singur, nu ii mai vizita, nu le mai raspunde la telefon, nu ii mai cauta. Poate te-ar ajuta chiar sa te muti in alt oras, daca ai ceva prieteni (mai multi) in alt oras. Doar concentreaza-te pe viata ta, pe cariera, prieteni, fete si orice altceva merita atentia ta la varsta asta.
Stiu ca este vorba de parintii tai, dar daca nu iti este bine alaturi de ei, de ce nu te muti, ai 22 de ani, ai un job, in concluzie muta-te departe de ai tai.Mai devreme sau mai tarziu iti vei intalni si o partenera cu care iti vei intemeia propria ta familie, si din experienta avuta cu parintii tai, vei sti cum trebuie sa procedezi cand vei avea si tu proprii tai copii, bineinteles o abordare mai diferita totusi, sa nu faci cum au facut ai tai cu tine.Sinuciderea nu va reprezenta niciodata o solutie, ci dimpotriva o tragedie, dovedeste-ti tie insuti ca esti puternic si capabil de a trece peste momentele dificile din viata noastra.
Ai spus ca esti credincios, da? Si eu sunt credincioasa, asa ca stiu ce vorbesc acum.Ai spus ca nu ai ranit nici macar o musca sa ii iei viata,dar tu te gandesti in schimb acum sa ti-o iei pe a ta, iertare pentru sinucidere nu va fi niciodata, nici macar in biserica nu sunt bagate, persoanele care isi iau viata.Te rog frumos sa te iubesti in primul rand pe tine si dupa pe ceilalti, apreciaza-ti viata ca si asa este destul de scurta.Multa sanatate!
Nu crezi că ar fi tipul să părăsești cuibul? Ai 22 de ani, ai un job, ce mai aștepți? Du-te în lumea largă și lasă-i pe ai tăi în lumea lor.
Vrei să mori? Păi, nu mai bine să moară alții, iar tu să te bucuri de toate avantajele tinereții.
Contează doar ceea ce vrei tu să fii, nu ce vor alții. Hai, la drum!
Din experienta mea din trecut cu epsioadele psihotice, depresive si tentativele suicidale, abordarea pe care ai descris-o nu functioneaza decat pe termen scurt.Sa moara capra vecinului,eu sa fiu sanatos.
Nu ai cum sa fi sanatos daca nu esti pe deplin in armonie cu cei din jurul tau,cu natura si cu oamenii.
Degeaba iti astamperi foamea fizica si placerile materiale daca nu cauti si la suflet sa pui cate o caramida pentru viitor.
Intr-adevar,mai bine sa nu se omoare,dar el ca sa isi rezolve complet problema,nu doar azi sa nu se omoare,sa se linisteasca pe moment,iarpeste o luna iar il apuca plansul(vb in cunostinta de cauza,am avut momente cand plangeam din senin fara motiv,exista cauze pentru orice sentiment,dar trebuie sapat adanc sa le intelegi).
El trebuie' sa se impace cu taicasu' sau macar in sinea lui sa-l ierte si sa caute o abordare noua la problemele vietii,sa fuga poate fi sau nu solutia,nu zic nici sa plece de-acas nici sa stea,sa faca cum stie el mai bine.
Dupa pleaca si poate il apuca dorul sau mai stiu eu,stari,din astea,ca te apuca, nu? El trebuie sa se impace cu el insusi intai, sa se ierte pe sine, a zis ca are sentimente de vinovatie, poate unele sunt chiar justificate, poate chiar a facut chestii de care nu ar trebui sa fie mandru si normal,constiinta il apasa, dar trebuie sa se ierte el pe sine si sa isi croiasca un drum diferit de cel de pana acum, dar nu cu abordarea asta un pic nihilista pe care ai prezentat-o ca nu ii rezolva problema in adancime, ci doar la suprafata.Numai bine!
Răspunde Bineînțeles. Omul este prin definiție o ființă gregară și are nevoie de socializare. Recomandarea mea viza un termen relativ scurt, cât să își facă puțină ordine în viața de zi cu zi.
Parintii tai iti dicteaza tie viata? La 22 ani ar trebui deja sa nu mai locuiesti cu ei, fa-ti viata ta si fi indiferent, nu copil.
Salut, nu gândi asa, încercă să rezolvi problema. Eu iti ofer un sfat, poti sa te muti cu un prieten in chirie, oricum ai 22 de ani, ai nevoie de intimitate. Asa ai camera ta, nu te deranjaza nimeni, e greu știu. Nu putem sa ne alegem părinții sau familia in care ne naștem. Dar tu ești cel care își face viața ușoară sau grea, reține lucrul acesta!
Si eu am vrut acum 2 zile, dar nu merge așa ușor, îți recomand să îți asculți inima, și legat de părinți fii ca o vulpe
-
anonim_4396 întreabă:
6 răspunsuri
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
