Sincer,părerea mea:
Dacă ai peste 18 ani, mută-te, găsește-ți un job. Dacă părinții sunt divorțați iar tatăl tău e un om de treabă, mută-te.Ai o bună prietenă? Ai rude care nu țipă, jignesc? Mută-te la ele.
Poți să faci în următorul fel:îți iei ce trebuie, îi scrii ceva și îl pui pe o masă, ceva. Dacă te sună, îi spui că mâine te muți. (asta dacă ai peste 18 ani).Ai încredere în tine! Cum ți-am zis, poți să te muți la o prietenă/rudă apropiată. . Poți să îți iei job, iar apoi îți faci propia casă.Cum am mai zis:asta doar dacă ai peste 18 ani!
Dacă nu ai 18 ani...Asta e. Așteaptă. Oricum timpul zboară repede.
Crezi în tine, în visele tale, în forțele tale! Gândește pozitiv și totul va ieșii bine!
Take care!
Poti sa faci cum zice killermaster, e un sfat bun mai ales ultimul paragraf.
Sau, vezi ce se intampla cu mama ta, carui fapt i se datoreaza comportamentul asta.Stres poate chiar depresie, starea adta continua de iritare, nu este sanatoasa nici pentru tinr si nici pentru mama ta. Poate are nevoie de ajutor, chiar unul specializat.Nu o lasa acum, poate are nevoie de tine.Stiu si tu de ea, i.nsa poate mama ta cunoaste doar aceasta forma de a comunica, se lasa dominata de nervi si stres asta nu inseamna ca nu te iybeste sau nu doreste sa te ajute. poate nu stie cum s.o faca. Ajut.o tu, fi pacienta!
Ai putea sa-i spui ca pe viitor n-o sa-i mai dai detalii despre viata ta pentru ca nu te sustine si nu reactioneaza potrivit.
Incearca sa nu-i mai spui, pur si simplu. Poate ea doar incearca sa te intareasca sa fii mai puternica, te iubeste si nu vrea sa suferi din nimicuri.Incearca s-o intelegi si pe ea. Vorbiti, spune ce te deranjeaza.