Buna Seara TPU 
as dorii sa va intreb, va este dor de copilarie? de ce va este dor? mie imi este dor de copilarie:
Imi este dor de zilele cand nu aveam nimic pe cap
imi este dor de clipele cand ma jucam cu cei mici, ajungeam acasa tarziu si ma intreba mama "unde ai fost te'am cautat peste tot'
Imi este dor de sora mea care este plecata la facultate, imi este dor de jocurile care le jucam impreuna chiar daca cand eram mici ne bateam acum ii duc dorul, si o iubesc din tot sufletul
Imi este dor de zilele cand alergam dupa fluturasi cand jucam v'ati ascunselea si alte jocuri cu prietenii mei
Imi este dor de zilele cand eram toata familia acasa
Imi este dor de prima zi cand aparea zapada si fugeam pe afara de bucurie cu sania
Imi este de bunicii mei care imi luau mereu apararea in fata parintilor
Cel mai mult ma doare ca sora mea vine odata la cateva luni acasa si tata sta mai mult plecat in strainatate pentru a ne fi noua bine
Imi este dor de copilarie si "imi plange sufletul" cand ma gandesc. Sora-mea te iubesc din tot sufletul!
Foarte bine te-ai exprimat.Ai facut o "poezie" a sufletului,a ce iti e cel mai dor(amintirile,familia si copilaria frumoasa care s-a dus pe "apa sambetei").
Adevarul e ca vine un moment in viata cand cresti mare, noi imbatranim si ne facem propria familie, in timp ce in sufletul nostru simtim dorul de casa, de familie, de COPILARIE.Parintii se duc(Dumnezeu sa-i ierte pentru cei cu parintii decedati de pe acest site) si noi trebuie sa ne descurcam singuri.Cand crestem mari trebuie sa exploram necunoscutul, sa dam un nou sens si vis al vietii.Descoperim cand crestem ca viata e tot mai grea,dar mai bine e grea pentru cei ce sunt rasfatati sau se poarta foarte urat cu ceilalti.cei dragi(pentru a li se da o lectie a vietii).
Copilaria este un moment fragil si scurt al vietii,pe langa momentele de adult(sa intemeiezi o familie,sa ai o slujba etc.). Trebuie "exploatata" la maxim, pentru a nu fi uitata niciodata.
Sper ca te-am ajutat mult! Funda?
P.S.: NU sunt adult dar crede-ma cand e vorba sa ma comport ca unul nu e deloc o problema.Mie mi se pare ca raspunsul pe care ti l-am dat este demn de un adult, ba chiar mai mult demn de un om varstnic, batran, care ar fi trecut prin fazele vietii.Am doar 13 ani.
Răspunde
Ordonare:
Cronologică
Tuturor ne e dor la un moment sau altul de trecu, pana si eu, am avut o perioada in care traiam in trecut, nu vroiam sa vad si sa traiesc viitorul. Dar pana la urma nu putem face nimic, timpul merge inainte nu inapoi, oricat de mult am vrea, Singurul lucru pe care il putem face e sa ne obisnuim cu prezentul si sa ne pregatim pentru viitor.
Răspunde
Usor, usor copiii din ziua de azi nu stiu sa se mai bucure de copilarie!
- sa stea pe afara sa se joace, sa se bucure de asta.Ei in ziua de azi in loc de un fotbal prefera fifa pe calculator, stau cu telefoanele de gat incepand cu varste foarte mici facebook, messenger! Copilaria este cea mai frumoasa perioada a vietii... imi vine sa plang cand ma gandesc. mai ales astazi dupa ce m'a vizitat sora'mea vine odata la 3-4 luni acasa e ocupata cu facultatea si munca, plang de cand a plecat... pana la 18 ani cand am avut'o langa mine nu am stiut sa o pretuiesc si o bateam in fiecare zi
acum mi-as da si viata pentru surioara mea.
Iti este dor? Invata sa fii copil mereu. Nu renunta la jocuri, nu renunta la a fi copil niciodata. Si ce daca unii te vor cosidera hilar, pueril? Fii copil! Cel mai adesea, noi, oamenii maturi avem multe de invatat de la copii. Fii copil in continuare, si nu vei mai avea acest dor de copilarie.
Ceva din ce ai spus e aproape adevarat.Adevarul e ca degeaba incerci sa-ti recreezi copilaria cand esti mai mare, doar pentru ca atunci cand erai mic nu ai pretuit-o.Nu mai incercati sa o recreati, deoarece ea este doar o data in viata si este unica.Degeaba cineva incearca sa o recreeze deoarece presiunile si responsabilitatile de adult(peste 17, nu numai 18. deoarece atunci te maturizezi mai bine, parerea mea) o se te dea peste cap.Incercand sa fi copil si sa fii si adult, nu e usor.Dar adevarul e ca exista anumite persoane voinice si puternice care pot sa indure amandoua partile. Nu se refera la dumneavoastra(pers. de fata se exclud). Bafta.Si mult nocroc in viata.
Eu mi-am pretuit mult copilaria. La 18 ani plingeam dupa ea, stiam ca a fost ceva unic si irepetabil. Si pina atunci am stiut sa fiu copil. Dar mai tirziu, desi coplesit de responsabilitati, am descoperit un lucru - copilul din mine nu a murit. Din cind in cind, mai iasa la suprafata. Si imi permit, pentru ca si sotia mea a ramas copil, la ea profesia o impune, caci e invatatoare la clasele I-IV, si daca nu e si ea adesea copil cu copiii ei, nu poate sa le fie un dascal bun. Si crede-ma ca, oricit de grea ar fi viata, si oricit de multe responsabilitati ai avea, vazuta prin ochii de copil, e mult mai frumoasa!
Deci, cred ca e asa cum ai zis, ca daca nu sti sa iti pretuiesti copilaria cind o ai, mai tirziu e greu sa fii copil.
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
