Buna seara tuturor! Ma scuzati ca postez aceasta intrebare, al aceasta ora! Am 37 de ani si am o fiica de 12 ani.Cand ea avea doar 5 ani a asistat la multe scandaluri intre mine si tatal ei, chiar si la scene violente gen:tatal ei a spart geamul unei usi, a sarit la mine la bataie si altele.In vara trecuta am dat divort.I am zis fiicei mele,Bianca,ca merg in Franta, la o ruda, la munca.Pe ea am lasat o la o verisoara de a mea.Eu,defapt,am plecat la viitorul meu sot.Cand am ajuns la vama(plecasem in Italia de fapt), sa intru in Romania a veneam acasa, fiica mea deja banuia ca vin cu vineva.Sa va spun un dialog intre mine si ea la telefon:
-Mama,dar vii cu un gagiu ceva, a?
-Dar daca as veni, ar avea ceva?
-Nu...Inca m as bucura.Deci vii cu un gagiu, a?
-Nu.Nu mai vorbi in dodii.
Insa,cand am ajuns in Romania, acasa la sora mea i am confirmat de relatia mea si respectivul.A INCEPUT SA PLANGA LA TELEFON, PE DRUM.am iesit dupa ea si am gasit o pe jos, plangea.Mi s a frant inima.Eu,sincer mai mult l am luat pe acest om, deoarece a fost primul meu iubit din adolescenta si el m aiubit foarte mult.Il cunosc si foarte bine.Intr un final fiica mea s a obisnuit cu ideea.Dar,de cand a inceput scoala,imi face numai probleme(inca un mic detaliu, sunt in Italia, am mers ca sa ma refac ca am facut o criza de rinichi si am stat internata in Romania 2 saptamani iar o doctorita mi a zis ca nu am sanse sa mi revin aici). Intr o noapte, cand eram intrenata in spital, m am trezit cu ea la ora 2 noaptea.S a fost certat cu taicasu si a venit la mine.Oh,ea va alege sa ramana cu mine, la divort, dar acum sta la tatal ei ca ea s anascut in locul respectiv si nu poate sta altundeva.E lipsita de viata daca o duc altundeva.S a maturizat...Defapt...S a schimbat radical.Am aflatt ca fumeaza.Am avut o cearta cu ea, dar am acceptat.Am aflat ca are iubit, am acceptat./Am aflat ca are 30 de absente la scoala, i le am motivat.Dar de un timp mi se plange la telefon ca are un somn tulburat.Mai precis,ma viseaza pe mine si pe tatal ei vitreg, Petrea, cum ne certam iar eu ma impac cu tatal ei si totusi dansei nu ii convine.Sau ca trebuie sa aleaga intre Petrea si tatal ei si ea nu poate alege.Sau ca am parasit o pentru Petrea. Iata intrebarile mele:1.Cam ce efecte are aceasta intamplare asupra ei? 2.De ce s a schimbat asa, deodata? 3.De ce are aceste vise tulburatoare? Va multumesc mult! Chiar am nevoie de ajutor.Ce sa ma fac cu ea?

Îmi place întrebarea asta.
Hai să le luăm pe rând, începând cu întrebările tale:
„1.Cam ce efecte are aceasta intamplare asupra ei?" - Pe termen scurt, se va mai comporta rebel până la divorț, eventual puțin dup-aia după care va da senzația că „s-a potolit".
Pe termen lung, însă, va ajunge să nu-i mai pese prea tare nici de dv. nici de tatăl ei considerând că în definitiv ați trădat-o și i-ați distrus familia.
Puteți schimba asta (sau mă rog, de fapt puteți atenua într-o mare măsură) permițând cât mai mult contact între ea și tatăl său. Relația copilului cu tatăl e foarte importantă și atâta timp cât tatăl ei se comportă bine cu ea, această relație trebuie continuată și cultivată - cu-atât mai mult după separare.

„2.De ce s a schimbat asa, deodata?" - Jumătate din răspuns vi l-ați dat singură când ați spus că „s-a maturizat".
De fapt nu s-a maturizat dar procesul de maturizare a debutat și, alimentat de acest șoc, a debutat în forță - față de situația generală când acest proces de regulă începe mai lin și tranziția e mai puțin vizibilă de la o săptămână la alta.
Pe lângă asta, pe ea o afectează foarte mult c-ați mințit-o grav în cel puțin două rânduri: I-ați spus că mergeți în Franța la o rudă la muncă (în timp ce dv. ați mers în altă țară și cu alt scop) și, mai apoi, când ea v-a intuit minciuna și v-a confruntat, dv. ați ales s-o mințiți încă o dată spunându-i „Nu.Nu mai vorbi in dodii.".
Copiii de 12 ani nu-s proști - dar dumneavoastră ați luat-o de proastă la faza asta și ați greșit făcând asta.
Nu mă-nțelegeți greșit, nu e treaba mea să vă judec și să vă cert - dar dacă tot ați pus întrebarea,... realitatea e că ați greșit aici!
Primul pas ar fi să recunoașteți asta și să vă cereți scuze!
Copiii percep aceste minciuni care într-un final le decid viitorul până la majorat ca pe o gravă lipsă de apreciere și încredere din partea părinților.

„3.De ce are aceste vise tulburatoare?" - E doar o consecință. Dacă în starea conștientă (când e trează) se luptă cu acest șoc prelungit dând aparența de maturitate, în starea sub-conștientă (de visare) e mai mult decât evident că n-a trecut chiar deloc peste această situație.

„Ce sa ma fac cu ea?" - Nu există soluție universală și magică. Și dacă mergeți la 10 psihologi - veți obține probabil 10 păreri diferite.
Pe lângă asta, orice abordare ați avea, astfel de traume trec greu - și uneori nu trec niciodată.
Ce pot eu (și colegii de pe TPU) e eventual să vă spunem ce-am face noi după cum ne duce pe noi capul.

În primul rând, ar trebui să încetați să vă mai referiți la acest Petrea ca la „tatăl ei". NU! Tatăl ei e tatăl ei biologic și deja v-a spus foarte clar asta - după cum descrieți chiar și dv.
În al doilea rând, încercați să nu alunecați spre cealaltă extremă (cum deja ați început - după cum se pare). Un copil de 12 ani nu fumează și are iubit și trage masiv chiulul de la școală. Asta nu e deloc normal. Tatăl ei ce părere are despre asta?! V-aș sugera să vă consultați cu tatăl ei și să luați o decizie pentru a limita aceste derapaje.
Pur și simplu e prea mică pentru stat la țigări prin cârciumi și întins cu „iubiți" în timp ce trage chiulul de la școală. O să aibă tot timpul și pentru asta. Deocamdată în gimnaziu trebuie să tragă tare dacă nu vrea să ajungă într-un liceu industrial de toată jena.
În al treilea rând, după divorț, așa cum am spus și mai sus, va trebui să aveți grijă ca ea să petreacă cât mai mult timp de calitate cu tatăl ei. De preferință, încercați să vorbiți și cu fostul soț să cereți o formă de custodie comună în instanță.

„Sau ca am parasit o pentru Petrea" - Păi are dreptate. Dv. ați lăsat-o-n grija verișoarei și ați mințit-o ca să mergeți la un bărbat fără să o anunțați măcar pe ea.
Sigur, faptul e consumat de-acum - nu mai puteți schimba asta. Dar puteți să recunoașteți c-ați procedat greșit și puteți să-i explicați de ce-ați procedat așa și să-i promiteți că veți încerca să aveți mai multă încredere în ea, măcar în problematicile ce o privesc direct sau indirect și pe ea.

Deocamdată, atât.
S-aveți o zi bună.