Bună seara! Vă rog să mă ajutați cu un sfat pentru că am o problemă pe care nu o pot discuta cu nicio persoană apropiată pentru că m-ar judeca. Sunt căsătorită de 1 an cu un bărbat minunat, suntem de mult timp împreună. Este bărbatul la care orice fată ar tânji: frumos, educat, îmi oferă libertate, mă susține în orice mi-aș propune și, dacă merg pe rațiune, aș fi fraieră să nu țin cu dinții de el, mai ales că mi-a demonstrat mereu cât de tare mă iubește. Problema este că eu uneori simt că nu-l iubesc la fel… Nu simt să facem dragoste prea des și evit momentul, mă simt iritată în prezența lui și ușurată când întârzie de la serviciu și pot petrece puțin timp singură. Este trist și mă simt groaznic, dar asta e ce simt. Am încercat să aduc în discuție, suntem foarte deschiși, dar ceva din mine îmi spune că nu-l iubesc cu adevărat, cel puțin nu ca pe un soț, ci ca pe cel mai bun prieten, suntem împreună de muuulți ani, din adolescență. Nu am pe altcineva, dar mă deranjează să văd că mă atrag și alți bărbați pe stradă și mă întreb ce e cu mine, mă simt ultimul om pentru că am astfel de gânduri și aș vrea să aflu cum pot schimba situația aceasta. Precizez că nu avem copii.

Nu cont ca e frumos, nu te atrage pe tine de fapt figura lui si cu asta basta.

Din 10 fete misto, poate sa ma atraga doar 2-3. Daca nu placi pe cineva nu inseamna ca nu e atragator, dar nu e genul tau.

Multi din voi nu stiti chestia asta.
Deci acum ai aflat ce se intampla.

Nu e monotonie, nu il place pur si simplu si nu l-a placut, daca e atragator nu inseamna sa fie placut de 100 din 100 de femei.
Ptr unele e atragator, pentru altele nu.

Nu se va schimba nimic, nu te mai lasa amagita ca nu te ajuta.

De ce e imposibil sa iubesti mereu?!
Nu aia cu fluturi ci aia matura zic iubirea, respect, comunicare, comportament ok, flexibilitate, ajutor reciproc, satisfacere sexuala.
Dar trebuie sa fie atractie.

La ea nu e si n-a fost! Nu a aparut problema acum.

Nu trebuie sa depui efort, treaba daca e ok merge de la sine, in momentul in care iti pui problema de efort, e gata relatia aia.

Rau nu face sexul, n-a omorat pe nimeni. Ar trebui sa lucrezi la asta.
De ce ti se pare rau sexul?! Pe ce argumente? Lasa tu cum ai crescut ca aia a fost, conteaza ce este acum, ai cap sa gandesti, nu sa pastrezi trecutul in continuare.

Ca si eu am fost crescut cumva dar cand am realizat ca nu e ok, n-am mai gandit asa.

De ce ceva gresit cu ea? Nu are nimic, degeaba are totul acasa si e iubita daca era nu se simte bine si nu iubeste pe acela, nu place pe acela.
De cand suntem obligati sa placem pe cineva doar ca ne iubeste si ca aduce totul acasa?!

Logica e una, ce simti e alta.
Nu poate sa-si ajusteze comportamentul pentru ca e constienta de problema dar simte ce simte.
Si daca mai sta cu el mult, o sa-i faca zilele amare ca nu va mai rezista si va rabufni, deci va suferi si el.

Nu il place! Nu e nimic anormal, trebuie sa schimbe partenerul neaparat.

Inca nu iti bati joc, dar cand se aduna nu vei mai rezista si o sa-i faci probleme.
Decizia de maturitate stiai si tu ca trebuie luata dar nu poti, te simti iritata si nu ai ce face.

Dar sunt milioane de cazuri asa, numa tu te miri ce se intampla, majoritatea stiu si iau decizia corecta, isi iau unu partener pe care-l plac.
Stiu ca nu e nimic aiurea cu ei. Zice clar "nu te plac, asta este".
Si aia cu 4 clase stiu asta.

Eu nu inteleg asta cu plictiseala! Ce, cu alta e altfel? E tot aia. Faci aceleasi chestii.

Pai de aia esueaza toate casniciile ca nu se depune efort, eu nu cred in iubire ca in desene animate, ca sa ai o relatie de lunga durata trebuie sa faci si sacrificii, sa depui si eforturi pentru ca oamenii sunt diferiti au defecte si traume si e imposibil sa se inteleaga perfect mereu

E imposibil sa fii toata viata indragostit.
Sa iubesti poti.
Eu nu cred ca e vorba de atractie la ea, cred ca are libido mic si are blocaje din cauza educatiei, degeaba o atrage orice barbat daca in mintea ei sexul e ceva urat, murdar si ceva ce face pentru altul, nu pentru ea.

E monotonie + scaderea atractiei, e cam finalul relatiei combinatia asta indiferent de cata comunicare ar avea ei.

Asta cu, ca-s diferiti oamenii ai dreptate, insa in general trebuie sa ne alegem partenerul cat mai asemanator noua.
De inteles perfect normal ca nu ai cum.

Eu cred ca e de atractie, nu doar de sex, zice ca se simte usurata cand intarzie el si ea e singura acasa.

Aia cu sexul e altceva, daca era strict doar cand el vroia sa faca sex, era altceva.

De ce nu se duce la psiholog sa rezolve treaba cu blocajele?!
Desi nu am inteles niciodata cum e cu blocajele astea, daca parintii au zis ceva, eu ma gandesc daca e ok sau nu, nu persist in chestia aia.

In anume tara adulterul se pedepseste, pai nu imi incurci mie viata, daca te stii ca te plictisesti (ca sa iei alta care de fapt nu iti face ceva in plus fata de cealalta) platesti.

Ce intelegi prin monotonie?

Nu mai sta intr-o relatie toxica si cauta pe cineva care sa te faca fericita sa stai langa cineva doar de dragu de a sta nu e bine poate ca un copil ar fi fost mai bine in rel voastra dar atata timp cat faci sex cu el si nu te simti atrasa de el atunci nu e bine nu mai suntem inainte de 1989 cand se statea langa cineva pana cand moartea ii va desparti.cauta fericirea adevarata si nu te mai izola ca e pacat.

Ai punctat fix ce trebuia, mulțumesc! Educația primită cu multe prejudecăți mi-a afectat viața din mai multe puncte de vedere. Chiar dacă aș fi cu altcineva, cred că aș avea aceeași părere negativă despre sexualitate.

Un psiholog te poate ajuta. Prejudecățile pot fi depășite. Sexul e o componentă importantă într-o relație pe termen lung, nu neapărat pentru placerea fizica ci pentru că semnifica apropiere și intimitate supremă, încredere și abandon.

Daca nu faceti copii tot degeaba sunteti imp pe ascuns