Bună TPU, am devenit mămică de o vreme(6 luni) și pot spune ca este cel mai frumos lucru care mi s- a întâmplat vreodată si cred ca multe mămici o sa empatizeze cu mine la aceasta situatie. Am...? (mai mult)

Question

Bună TPU, am devenit mămică de o vreme(6 luni) și pot spune ca este cel mai frumos lucru care mi s-a întâmplat vreodată si cred ca multe mămici o sa empatizeze cu mine la aceasta situatie. Am o familie mai dezorganizata,sa spun asa(ma refer la părinți,bunici, unchi, etc), însă atât ei cât și apropiații vor sa o vadă și sa știe doar de micuța mea, eu ma simt doar ca fiind legatura dintre ei, adică, la apropiați chiar nu ma deranjează dar familia mi-a indus de multe ori ideea ca n-are rost sa ii sun cu camera dacă fetita mea doarme, ca ei pe ea vor sa o vadă și când sun sa o vadă stam și câte 30 min pe camera,în schimb dacă eu sun având nevoie sa vorbesc cu cineva, sau doar sa vad ce mai fac, conversația e seaca, scurta și se termina cu "când se trezește sa ne suni", nu ca nu m-as bucura ca țin la ea și vor sa o vadă, dar chestia asta,pe lângă depresia postnatala și efectele adverse de la anticonceptionale (care sunt deja de ajuns) doare și deranjează. Ba mai mult, am avut situații în care mama m-a criticat și jignit foarte urat pe motiv ca ma simt epuizata și nu am chef "sa ma distrez", sa stau cu ea la povesti și sa radem. De atunci nu mai vorbesc cu ea,adică, de o luna și ceva. Voi cum ați procedat în asemenea situații? Eu una ma gândeam sa nu-i mai sun, dacă suna ei bine, dacă nu, asta e.

Violleta2022 · Answer

Depresia aia post natala este declansata de tine si de obsesia ta, ca esti grasa, ca te comenteaza lumea samd.
Daca ai accepta cu adevarat ca esti mamica si ca aceste sacrifici lasa urme vizibile pe corp, care NU au nici o importanta pentru nimeni, in special gura lumii, care vad ca te macina atata, ai iesi din depresie si ai putea sa fii fericita.

Alle2255 · Answer

Nu am nici o problema cu corpul meu, sunt conștientă ca am adus un suflet pe lume și tot efortul a meritat. Și crede-ma, nu e vorba de gura lumii, e vorba de familie, poate încerci sa mai citești de 3 ori înainte sa dai un sfat, asta pe viitor. Și app, depresie nu se învinge pocnind din degete, este o stare, cu care trebuie sa te obișnuiești sa o accepți, întâi de toate, dar nu despre depresia mea e vorba, eu am zis de familia mea care simt ca mi ingreuneaza situația, ca și cum nu mi-ar fi îndeajuns.

Violleta2022 · Answer

Depresia porneste din creierasul tau, nu din apa sau aer si daca vrei poti sa o invingi, daca-ti iubesti copilul, indiferent ca te-ai ingrasat, ti s-au lasat sanii sau ai grasime pe burta ori coapse.
Apuca-te de sport si fii mai ambitioasa, fiindca depresia aia este indusa de starea in care esti si-ti plangi singuar de mila.

dullcat · Answer

Buna.Trimite-le postarea asta tuturor cunoscutilor care te deranjeaza: https://www.facebook.com/YoniWellness.Dr.CristinaBuzgar/posts/752527533467316

Daca citesti si comentariile vei vedea ca multe mame se afla in aceasta situatie.Eu nu sunt inca in acest rol, insa tot incerc sa empatizez si sa ma informez despre tot ce se poate.Iar dupa ce am citit tot ce ai scris, fix postarea asta salvata pe Facebook mi-a venit in minte.

dullcat · Answer

Mai adaug sa ignori comentariile rautacioase de la femei in varsta.As putea sa jur ca fix ele care trebuie sa ofere intelecpiune se razbuna prin vorbele urate pe tinerele mamici, un fel de : pe vremea mea am indurat si am facut si am crescut n copii si nu mai erau atatea depresii si boli si nefecire etc etc. 

Depresia inainte si/sau dupa nastere este o problema cat se poate de reala care trebuie constientizata si tratata! Suntem totusi in 2023,  lumea evolueaza si ar fi trebuit de mult sa ne dam seama ca bunastarea copilului depinde in primul rand de starea psihica a mamei, in mod enorm.Plus ca este anormal sa stergi cu buretele tot ce ai fost tu pana acum ca femeie si sa te rezumi doar la eticheta de mama, caci face foarte mult rau pe viitor. Familia si prietenii cei mai apropiati ar trebui sa stie asta cel mai bine.Incearca sa comunici cu ei, in mod sigur nici macar nu isi dau seama ca atitudinea lor te deranjeaza.

Smmo · Answer

Am mai auzit ceva de genul, dupa ce nasti toate intrebarile care ti se pun de catre rude sunt despre copil si cadourile tot pentru el, parca tu nu ai mai exista. Mai sunt si exagerari, nu cred ca e valabil la toata lumea. 
Poate se gandesc si sa o lase sa doarma pe fata, sa nu o trezeasca, sau ca poate vrei si tu sa te odihnesti. Daca suni pe cineva si iti spune ca doarme cineva in casa te simti cumva si nu stai mult la vorba.
Si daca te simti epuizata uneori, asta e. Ai voie. Nu o lasa si tu asa, sa sune doar ea ca se sifoneaza apoi. 
Unii te suna si din obligatie, isi linistesc constiinta, afla ca esti relativ ok si pe urma iti spun hai, te las ca mai ai si tu treaba pe-acasa, dar de fapt ei au vreun serial ceva de vazut sau alte treburi.

Alle2255 · Answer

De multe ori când vor sa ma sune, și sunt lângă fata, le zic ca doarme și o lăsăm pe mai încolo,dar sunt și situații când fata doarme,iar eu sunt afara, pot vorbi fără sa o deranjez în care "bine, suni când se trezeste", adică nu știu dacă înțelegi ce vreau sa zic, dar ma simt de parca trec prin mine, sa ajungă la ea, înțelegi? Singura persoana care chiar mai întreabă de mine este soacra mea, dar ma lasă f rece faptul ca tocmai familiei mele nu ii pasa

Smmo · Answer

Da, te incadrezi la ultima fraza pe care am scris-o. Nu prea ai ce sa faci decat sa-i accepti asa cum sunt sau, daca vrei, sa vorbesti cu ei despre asta, daca sunt oameni de inteles cat de cat. Sau sa le spui ceva de genul ma bucur ca m-ai sunat, mi-ai lipsit, mi-a facut placere sa vorbim, sa le vorbesti despre vreun subiect preferat al lor, altul decat fata.

nevermind1234 · Answer

Depresia postnatala este absolut normala. Viata ta s-a schimbat radical : corpul e in recuperare,  nu mai ai timp liber, etc, stii tu. Nu te impotrivi situației. E de ajuns sa știi ca va trece, si ca e absolut normal.  Imi pare rău ca cei din familia ta nu te sprijina mai mult, dar poate ai norocul totuși sa găsești o persona. una singura cu care sa vorbești deschis,  sa te plângi, sa razi sa glumești.  Nu trebuie sa aștepți consolare de la toată lumea, desi tu ai dreptate. Accepta faptul ăsta și nu te mai stresa in plus.

Alle2255 · Answer

Mulțumesc, ca idee, eu am cerut un sfat în legătură cu, dacă ai fi sau ai fost în aceeași situație, cum ai procedat fata de ei? eu nu am nici o problema cu mine sau cu familia întemeiată de mine,repet, nu am absolut nici o problema, viata nu I doar lapte și miere și nu caut mila sau sa ma plâng. Poate ca să nu se mai răspund ar fi prea urat dar dacă tot o sa le răspund, o sa ma simt o umbra, efectiv, țin sa precizez ca nu am avut o copilărie ușoară și frumoasa, am fost și defavorizata familiei de la 12 ani din cauza fratelui vitreg, poate asa poți înțelege puțin situația. De asta urla 2 voci în mine, una îmi zice sa ii tratez cu nepăsare și ignoranta, cum au făcut o și ei de multe ori fata de mine și una care îmi zice ca, dacă eu nu ii mai pot avea la inima, nu înseamnă ca trebuie ca și fetita mea sa nu știe de ei, sau poate ar fi mai bine sa nu știe de ei, fiind niște oameni conflictuali, orgolioși și lista continua

nevermind1234 · Answer

Off, ok. Eu am înțeles inițial  ca problema era ca nu ai cu cine vorbi despre stările prin care treci pentru ca nu înțeleg in special conceptul de depresie prin care treci și cu ce vine la pachet.Dar e mai hrav de atât.
Si totuși dacă asa au fost ei de mai înainte sa naști, poate ești tu puțin mai vulnerabilă acum si de aia te doare mai tare răceala lor. E posibil?  Pe de altă parte, atunci când nu îți pasă de o persoana, nu-ți pasă nici de copilul lor(zic eu), iar in cazul tău nu e adevărat pentru ca se bucură sa-l vadă. Înțeleg ca ti-e greu, dar încearcă sa fii tu mai matură si sa-i "accepti".  Si, nu știu,  ai încercat sa le spui asta chiar lor?  Poate nu-și dau seama ca greșesc.