Daca el inca te cauta si vine la tine atunci este bine, iubeste-l in continuare in pauzele dintre certurilor voastre.
Eu zic sa fii in continuare cu el. Daca vine mereu la tine inseamna ca te iubeste.
Daca vine mereu la tine inseamna ca te Iubește, daca nu te-ar fi iubit nu ar mai fi venit, ar trebui sa discuri cu el si sa va Rezolvați problemele, numai bine! fundita, plz
Eu as zici mai intai sa comunicati putin sa vedeti ce va convine si ce nu unul la altul si sa rezolvatii toate problemele, apoi daca el te iubeste si tu pe el clar va veti intelege! :*
Buna! Eu zic sa discutati putin, spune-i ca urasti cand va certati si ca-l iubesti, ca vrei sa va intelegeti ca la inceput. Nici lui nu-i place chestia asta, dar incercati sa discutati civilizat si sa rezolvati problemele. Se vede ca te iubeste mult daca te cauta tot timpul. Daca nu te iubea, putea sa-si gaseasca alta fata ca a avut destule ocazii, dar tu esti a lui.
Fii atenta la ce anume produce asa multe certuri intre voi. Decat sa va certati tot timpul mai bine comunicati( cand incepeti sa va contraziceti pe o tema ideea este sa rezolvati situatia nu sa o inrautatiri. Partea frumoasa este ca nu trebuie sa existe invingatori intr-o discutie ci sa se lamureasca neintelegerea). Cand se incing spiritele, coboara tonul, fii calma, razi daca te face sa te simti mai bine sau incheiati discutia si reveniti asupra subiectului cand nu o sa mai iasa scantei. Daca tu nu renunti iar el inca se intoarce la tine e clar ca trebuie sa tratati cu mai multa seriozitate relatia voastra.
Salut. Desi sunt destinate cuplurilor casatorite, poti aplica si la voi aceste sugestii. http://jw.org/......artenerul/
Succes
Sunt fel de fel de greşeli şi mici tensiuni care pun la încercare o relaţie de prietenie în timp. E nevoie să ţii mult la acea relaţie de prietenie pentru a avea răbdare, pentru a sacrifica orgoliul, pentru a acorda bunavointa…
Trebuie să te asiguri că partenerul de viaţă poate fi capabil să îţi fie şi prieten, şi un bun sfătuitor. Viaţa ne va pune în faţă atât de multe provocări încât e nevoie putem colabora permanent cu cei de lângă noi, sau, cei de lângă noi să fie capabili să colaboreze cu noi în momente critice în care vom fi nevoiţi să ne situăm.
Se spune că poţi consuma un sac de sare lângă o persoană, îi poţi sta alături mult timp fără să ajungi să o cunoşti în mod concret. Şi asta pentru că nu am văzut-o (sau nu am vrut să o vedem cum se manifestă în situaţii critice…
De abia atunci vom afla cine sunt cu adevărat cei din preajma noastră, sau ce reprezentăm noi pentru ei…
De cele mai multe ori asta se întâmplă cam târziu...
Pentru a ti se confirma firescul, normalitatea unei relatii de amiciţie, de prietenie, trebuie ţinut cont că prietenia pune la încercare o serie întreaga de valori interrelaţionale: interesul faţă de binele real al celuilalt, interesul faţă de binele moral, faţă de sănătatea şi priorităţile reale ale celuilalt, sacrificarea aparenţelor pentru a pune pe primul plan sinceritatea în legătură cu defectele celuilalt pentru a-l susţine în corectarea lor, delicateţea, empatia, evirtarea refuzului direct (în privinţa lucrurilor de bun simţ care pot fi făcute spre binele celuilalt), petrecerea timpului împreună, cunoaşterea, confidenţialitatea, încrederea, etc...
E normal, aproape orice cuplu, ca sa n ugeneralizez chiar asa, trece prin aceasta perioada. Aceasta ar putea fi catalogata ca ''perioada de testare'', in care va dati seama daca puteti trai unul cu altul si nu va luati la bataie. Eu zic sa discutati, sa incercati amandoi sa va calmati, cand e unul nervos, sa incerce celalalt sa il faca sa rada, stabiliti niste reguli, precum : daca tu esti suparat, eu imi pun o pisica in cap si te fac sa razi, sau ceva de genul. Stabiliti in discutia voatra ce anume sa schimbati, cum veti proceda in momentele de maxima intensitate, i ncerturi, si vei vedea ca va trece totul, incet, incet, si va fi iar frumos