Am o mică problemă, și o să scriu cam mult. Sper să citiți tot.
Pe 20 mai, m-am cunoscut cu un băiat, care acum e iubitul meu. Mama mea îl detestă, și i-am tot spus să nu mai vorbească cu el. Aseară, a mers la o amică și l-a sunat de pe Facebook-ul ei. L-a tot certat, i-a spus să mă lase în pace că mă stresează și mă hărţuieşte, când nu e deloc așa. Nu știu ce tot insinuează! El are grijă de mine, mă face fericită, are grijă de mine, îmi spune să învăț, și când sunt cu el nu am probleme și e totul ok. Doar că mama mea refuză să înțeleagă asta. I-am explicat de un infinit de ori că îl iubesc, și tot nu vrea să înțeleagă. În fiecare seară face tot felul de crize, până sunt nevoită să ies din casă, și să stau toată noaptea afară.Eu nu vreau să îl pierd din vina mamei mele, îl iubesc enorm! Jur că nu știu ce să mai fac. Puteți să îmi dați ceva sfaturi?

Doar să ai rădare.
Eventual dacă te agresează verbal poți suna la protecția copilului.

Nu stiu cati ani ai, dar daca ai sub 18 cred ca poti vorbi cu mama ta si sa ii explici ca aveti o relatie adolescentina cu iesiri in parc si la suc si nu are de ce sa isi faca griji.
Du-te cu el la tine acasa si vorbiti toti 3 si ajungeti la un consens si o concluzie, daca e un baiat serios va accepta si va discuta cu mama ta.Iar daca mama ta are cat de cat un dram de empatie te va intelege si ajuta.

Cati ani aveti, fetito?

Nu ai ce sa-i faci, problema e la ea, a avut experiente neplacute sigur la vârsta ta si vrea sa te protejeze Dar mai mult iti face rau. Poate vrea atentie Mama ta care nu I-o oferi, vorbeste despre asta cu ea...

Convinge-o sa mearga la un psihiatru. Sau vorbeste cu tatal tau si poate el va vorbi cu ea si o va convinge. E extrem de grava situatia asa ca nu ezita! O criza de nervi ca raspuns de-al tau catre mama ta va inrautati cazul.

Bună! Povestea ta, se aseamănă pe ici pe colo cu situația mea. Am 25 de ani și încă stau cu ai mei. Am tot încercat să îmi fac prieten, dar nu am reușit. Primul și singurul cu care am fost fizic a fost în urmă cu 5 ani și ceva, dar am rezistat doar 3 luni împreună. De atunci nu mai pot să îmi fac un alt prieten. După despărțirea de el am început să caut pe net și să fac o grămadă de greșeli. Și de când am început să vorbesc online cu diferite persoane, mereu am fost prinsă de ai mei și au stricat totul. Dar nu era nimic între mine și persoana cu care stăteam de vorbă online. Chiar dacă am încercat să le explic, degeaba. Și la primul și singurul cu care am fost fizic, tot ei cred că s-au băgat, deoarece la câteva zile mi-a spus că nu s-a simțit bine la mine și că nu mai vrea să vină la mine. Ce să înțeleg din asta? Că tot ai mei au făcut ceva, mai mult ca sigur. De atunci, cu oricine vorbesc online, pe care ei nu îl știu, face în așa fel încât acea persoană să nu mai vorbească cu mine și chiar să mă blocheze. Nu sunt de acord cu persoanele necunoscute din online, iar când află de acea persoană, "de unde l-ai mai găsit și pe prostul ăsta" sau "mai lasă-mă cu proștii tăi" sau ceva de genul ăsta. Într-un timp vorbeam online și cu fete, ca prietene, nu altceva, nici așa nu voiau. Deci știu prea bine ce spui. Din cauza asta am ajuns chiar și la tentative suicidale. O soluție în acest caz este să îți cauți de muncă și să te muți de la ai tăi. Apoi să îți continui viața cu el indiferent de ce spun ai tăi. Sau a doua variantă. Știu că mulți mă vor înjura pentru un asemenea sfat, dar nu trebuie să îl pui în aplicare, doar să îi sperii. Și anume, du-te iar la ei, fără să te temi și spune-le "dacă nu îmi acceptați iubitul și relația, mă omor". ( în timp ce ți în mână ceva care să arate asta). Dar repet, nu trebuie să o faci cu adevărat, doar să îi sperii. Toți părinții se tem să își piardă copilul, nu are cum să nu cedeze la așa ceva. Că în astfel de cazuri, te duc în stare. Dacă cu vorba bună nu merge, cu scandal nu merge, ridică ștacheta sus de tot și țin-o tare, fără să cedezi ca să se sperie și să cedeze.