Am o problema de familie, adica parintii mei au o problema cu mine.Deseori sunt certat ca stau toata ziua pe PC.Eu nu sunt foarte sociabil.Dar daca e sa socializez, o fac la scoala.Si la scoala nici nu stau pe telefon.In orice caz, mereu cand stau mult pe pc, parintij mei fac scandal si ajung sa ma pedepsesc pentru chestii banale, cand eu am 15 ani si sunt in stadiul sa fac ceea ce imi place, fara sa fiu fortat de cineva.Iar parintii mei incearca sa ma schimbe, dar eu nu vreau acest lucru.Mie imi place sa fiu.Eu am o pasiune pe Gaming. Daca e sa ma opresc, o fac singur cand numai am eu chef.Si gasesc altceva ca, a ma uita la Animeuri, sau sa gasesc un subirct de discutat cu, un coleg sau colega pe messenger.Dar efectiv sunt fortat de parintii mei de a fi schimbat.Mereu ce le zic, ii spun ca m-a tampit calculatorul, sau ca sunt drogat.Eu nu sunt, si mereu zic ca eu sunt recalcitrant cand de fapt ei tipa la mine si ma provoaca.Ma puteti sfatui, cum as putea sa le zic ca sa ma lase de acum in colo? Sincer, cand patesc lucrui ca astea, imi vine sa plec de acasa. Sper sa aveti raspunsuri utile cu acest lucru.In orice caz dau funda.

"Eu am 15 ani si sunt in stadiul sa fac ceea ce imi place". Da, la 15 ani crezi ca tot ce zboara se maninca, ca poti face tot ce vrei tu. Ar trebui sa afli ca nu e chiar asa, ca viata sta in a face ce trebuie mai intii, si abia apoi faci ce iti place. Parintii tai incearca sa te invete asta.
Zici ca nu esti drogat? Poate nu, dar esti ca un drogat in ce priveste PC-ul. Stai foarte mult pe el, si parintii vad asta, vad dependenta ta. Zici ca "daca e sa ma opresc, o fac singur cand numai am eu chef." Poti sa o faci? Chiar poti? Hai sa vedem, esti in stare sa faci orice altceva decat sa stai pe PC timp de trei zile, si sa nu fii innebunit din cauza asta? Poti sa lasi, de la tine pornire, PC-ul deoparte trei zile? Stiu raspunsul tau: "Nu vreau!" Nici un drogat nu vrea sa renunte la drogul sau, tocmai aici e problema drogurilor, aici e dependenta. Dovedeste-ti tie ca nu esti un drogat si ia, atunci cand vrei, o pauza de trei zile. De vei reusi, in prima zi macar, vei observa cit de grava e situatia ta, caci iti va fi foarte greu fara el. Si parintii tai au vazut asta, si incearca sa te protejeze, sa faca asa incit sa nu puna PC-ul stapinire pe tine cu totul.

Toti copii aveti o pasiune pentru gaming pe computer, este normal la varsta asta, dar prioritatile voastre ar trebui sa fie cartea, educatia si apoi joaca!
O sa faci ce-ti place dupa ce ajungi major, cand ti-ai terminat liceul si esti pe propriile picioare, pana atunci, esti mic sa stii ce ai nevoie si ce iti trebuie, de aceea parintii tai sunt gardienii legali, ca sa te indrume, ca sa te suporte si ca sa te educe.
Ei te intretin, ei te hranesc, ei te suporta, iar tu ai urmatoarele obligatii: sa-i respecti, sa-i asculti, sa mergi la scoala ca sa inveti si sa-ti finalizezi educatia.

Salut,

Spre deosebire de ceilalti, cred ca gaming-ul nu este bun. Nu este o pasiune. Ci este o dependenta care se instaleaza pe nevazute si se scapa de ea foarte, dar foarte greu.

Un punct mai stiintific de vedere ar fi faptul ca in gaming tu poti sa fii violent, poti sa fii barbat si este un loc in care poti sa o faci usor. Asa ca creierului tau ii place sa faca asta. Si de aceea varsa dopamina din greu, facandu-te practic addicted.

Recunosc ca si eu am fost la un moment dat dependent de calculator. Jucam zile intregi, la propriu, sculat dimineata culcat noaptea la 2-3 un singur joc, continuu. Ii impuscam pe toti si intrasem si intr-un clan. Vorbeam cu alti dependenti ca mine de acelasi joc. Ne dadeam intalniri si tot asa. Din fericire pentru mine, acele momente sunt demult apuse. Si nici nu o sa ma mai ating vreodata de vreun joc.

La fel poate fi si la tine. Si nu e bine. Pierzi ani din viata aiurea. In loc sa comunici cu persoane reale, sa vezi locuri reale, etc. Stai in casa. Si asta nu e viata.

Parintii tai fac atat scandal pentru ca simt ca pierd controlul asupra ta. S-au chinuit atata cu tine si sa te vada cazand in diverse patimi, e greu.

Poate cuvintele folosite sunt mai puternice decat este situatia acum. Dar va deveni. Tu ai impresia ca te poti lasa de jocuri. Dar din pacate nu o sa poti. Ai impresia ca te poti satura de ele. Nu o vei face.

Fa bine si schimba-te. Ca o sa ajungi un ciudat care stie foarte bine sa manuiasca mouse-ul si sa stea cotit dupa colturi sa traga cu pusca sau sa conduca masini in draci sau mai stiu eu ce jocuri joci tu.

Nimanui nu ii va pasa de aceste abilitati pe care le ai si care nu conteaza in viata reala.

Fa-ti o viata. Pot sa iti dau un articol pe Youtube cu unul care vorbeste. Daca sari partea cu religia atunci vei intelege cat de nasoala este situatia.

Gamer = zombie = parazit = psihopat.

Tuturor ne place sa ne jucam pe calculator, diferite jocuri care ne captiveaza.Totusi,nu trebuie sa-ti ocupi timpul doar cu el, trebuie sa mai iesi si pe afara, sa-ti mai ocupi timpul si cu alte lucruri, tocmai din aceasta cauza parintii iti fac observatie chiar daca poate exagereaza.Si eu am 15 ani, iar in vacanta asta mi-am petrecut toate noptile stand pe calculator pana dimineata.In primele zile se lua si mama de mine, dar i-am explicat ca am o anumita varsta si pot decide singur ceea ce vreau sa fac si a inteles.In cazul tau, nu stiu cat de intelegatori sunt parintii tai..ai putea sa le spui ca nu esti singurul, ca toti colegii tai se joaca pe calculator in egala masura, iar acum fiind la varsta maturitatii poti decide si singur ceea ce vrei sa nu vrei.Cat despre fugitul de acasa...stai linistit, nu o sa ajungi prea departe (iti spun din proprie experienta). Mult noroc

Imi cer scuze pentru greselile ca parintij(parintii), subirct (subiect*)