Buna TPU.As vrea sa imi raspunde-ti foarte serios in legatura cu asta, am mai pus intrebarea dar vreau cat mai multe raspunsuri. Ii cunosc parintii de vreo 6 ani si pe ea de vreo 8
. Asa ca stiu cum o sa reactionezee.
Am o prietena de 14 ani, care [sa zicem] este pocaita, dar nu este in intregime, pentru ca nu a fost botezata intr-o biserica de-aia de-a lor.ma rog nu ma prea stiu cu pocainta.
Si cum toata familia ei merge la biserica de pocaiti[mama, tata, fratii, surorile], normal ca si ea, si asa a fost obisnuita de mica.are ceva ani de cand umbla la biserica.
Dar daca esti pocait trebuie sa respecti si cateva reguli, cum ar fi: Sa nu te fardezi, sa nu porti pantaloni, sa nu te tunzi.Si asa mai departe.
Ea ar vrea sa fie o fata obisnuita, ca si noi. sa faca toate lucrurile alea frumoase ce le face o adolescenta la 14-15...ani.[in special sa poarte pantaloni, sa se tunda.]
Dar problema ei este cum sa le zica la parinti ca nu mai vrea sa fie pocaita, sa nu mai mearga la biserica de pocaiti, sa faca toate lucrurile alea de mai sus.Stiu ca o sa reactioneze ff. urat parintii ei :-s.Totusi este ceva serios.
Dar ea nu mai suporta.
Va rog ajutati*ma:X. Iar eu o sa ii dau raspunsul vostru!
Funda!
. Asa ca stiu cum o sa reactionezee.
Conform Legii nr.489/2006 privind libertatea religioasa si regimul general al cultelor, art.3, parintii au dreptul sa aleaga educatia religioasa pentru copilul lor minor. Dupa varsta de 14 ani nu se poate schimba religia minorului fara acordul acestuia iar dupa 16 ani minorul este liber sa-si aleaga religia. In privinta libertatii religioase sunt relevante art.1-3 din aceasta lege, le poti citi si aici: http://www.culte.ro/DocumenteHtml.aspx?id=1661. Prietena ta trebuie sa mai astepte pana implineste 16 ani, dupa aceea are dreptul sa aleaga singura o religie ori sa aleaga sa nu aiba niciuna. Pana atunci poate incerca sa explice parintilor ca imbracamintea, activitatile scoalare si hobby-urile nu au nici o legatura cu religia, atata timp cat sunt decente si nu incalca normele legale si nici pe cele morale. Succes si numai bine!
Răspunde
Ordonare:
După relevanţă
Comunicarea e solutia. Daca nu le spune ce simte sa ii ia cu frumosu sa le explice ca ea nu doreste sa fie"pocaita"
Daca le'ar spune cred ca ar accepta.
Daca nu incearca va ramane cu gandul"cum ar fi fost daca le'as fi spus"
Bafta>
Răspunde
Sa fii pocăit nu înseamnă sa nu porți pantaloni, sa nu te tunzi (dar dacă ai avea ceva in cap, ce ai face) sau sa te fardezi. Astea părinții le impun, poate. Ce e drept, astea sunt pentru un caracter smerit, sa nu atragi atenția, sa te mulțumești cum arați. Dar in niciun caz nu de asta tine pocăință! Tine de părerea de rău asupra păcatelor si sa nu mai faci. Sa încerci sa fii cât mai asemenea cu Dumnezeu.
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
