Buna tpu.as vrea sa pun o intrebare eu si pr meu formam un cuplu de peste 5 ani, am avut multe certuri, despartiri dar am ramas pana la urma impreuna.Am facut un pas foarte important impreuna si ne-am mutat la un apartament dar simt ca pe langa toate astea nu am reusit sa trecem peste acele certuri si despartiri spun asta deoarece simt ca nu prea are incredere in mine, nu imi spune ce gandeste.imi spune ca nu sunt destul de matura ca sa-mi vorbeasca deschis despre orice. vreau sa aiba din nou incredere ce sa fac? ai mei nu prea mai sunt de acord cu relatia noastra pentru ca m-a facut sa sufar mult si imi spun sa ma despart si sa-mi gasesc pe cineva mai potrivit pentru mine.multumesc anticipat.

Nu mai asculta de noi si nici de parinti.Traieste-ti dragostea, este dreptul tau.

Mie imi pare cam arogant pustanu'.Un pic mai mult arogant.Indiferent de nivelul de intelect al celor doi parteneri, intr-o relatie de lunga durata, comunicarea trebuie sa fie un stalp de baza. Daca erati amandoi blocati pe relatii de 2-3-4 luni cel mult, cu mai mult sex decat pasiune, in genul relatiilor "avantajoase" mai mergea treaba cu lipsa de maturitate.Dar cand deja ati petrecut timpul pe care il petrece un cuplu ce ar putea fi deja casatorit, tinand cont de durata, e lipsa de respect aceasta inchistare si aruncare a pisicii cu lipsa de maturitate.Imi pare un defect major aici.De obicei, cuplurile astea ce o tin mai mereu cu despartiri si impacari mai apoi, au o mica mare problema pe undeva.Si cred ca la voi e lipsa comunicarii sincere.Niciunul nu este dator sa dea raportul celuilalt, ca la UM, dar trebuie sa vorbiti in privinta oricarui aspect, despre relatia voastra.Nu noi suntem in masura sa decidem pentru viata ta sentimentala, decizia iti apartine numai tie.

Iarasi, ascultarea sfatului parintilor e o idee de porc.Cine s-a mutat in apartament cu el, parintii tai? Nu! Cine o arde de cinci ani cu el, parintii tai? Nu! Extrem, extrem de rar parintii cunosc partenerul odraslei lor mai bine decat odrasla, e o fantezie bolnava de-a lor de cele mai multe ori.Nu zic ca sfatul lor n-ar trebui sa conteze intr-o mica masura,dar ia-l doar ca pe un argument consultativ,si nu imperativ.Din nou, decizia e la tine.

Nu e problema de incredere la iubitul tau, ci de disconsideratie, poate, de o ingamfare si aroganta ce nu-si are locul.Nu-i poti schimba acum caracterul,dar niste discutii cu el,cred, se cer, ca sa-i mai temperezi din ego si motivele de genul "nu esti suficient de matura", pentru a nu ajunge mai apoi sa fii animalutul lui de companie cu intelect inferior, in acceptia lui.

Sfatul pe care ti l-au dat "ai tai" este exact ceea ce ar trebui sa faci.

Poate ai tai au dreptate. Il iubesti, vrei sa fie totul ca inainte, dar nu mereu se intampla cum vrem noi.Ai putea castiga increderea lui doar daca mintea lui va fi deschisa la dovezile tale. Cred ca este destul de rau ca nu te considera destul de matura pentru varsta ta. Daca refuza sa creada ca tu il poti intelege in anumite situatii si nu discuta cu tine, incearca sa faci tu primul pas si sa vorbesti despre asta. Explica.i ca te doare ca nu are incredere in tine si in ciuda la ceea ce s.a intamplat intre voi, vrei sa fie totul ca inainte. Dragoste cu sila nu se poate si in plus daca continua in modu asta, nu cred ca trebuie sa continui cu el.Trebuie sa fii pe deplin fericita, mai ales ca ai sustinerea alor tai. Uneori, trebuie sa gandim si cu mintea, nu doar cu inima.

Increderea se castiga greu si se poate pierde extrem de usor. Depinde de diferenta de varsta dintre voi, de ce va doriti de la viata, de la relatia voastra - sunt multe aspecte de luat in considerare pentru a sti ce sa faceti pe viitor.
Ai grija sa nu pierzi legatura cu parintii tai, pentru ca sunt singurii care te-ar putea ajuta la modul serios in cazul in care te desparti de prieten. Vorba aceea: are balta peste - adica sunt destui baieti pe lumea asta, insa parinti ai numai doi.
Gandeste-te bine: tu acum esti obisnuita cu prietenul tau, cu ce ii place, ce nu ii place, obiceiurile lui, etc. si s-a instalat o rutina intre voi. Rutina pe care ti-ar putea fi frica sa o strici. De aceea ar putea veni un moment in care sa mai fii cu el, insa sa fiti mai degraba ca doi amici. Te vezi casatorita cu el? Crezi ca e potrivit pentru tine? Ce aveti in comun? Cum reactionati cand va certati? Cat respect exista intre voi? Ia in considerare intrebarile enuntate.

Draga mea si eu m-am despartit dupa o relatia care a durat 6 ani de zile, asa ca nu e o nenorocire daca si tu faci la fel. La fel ne comportam si noi si in concluzie ne-am vazut fiecare de drumul sau.

Intreaba-l simplu: "Daca nu sunt destul de matura pentru tine, de ce mai stai cu mine?"
Iar daca e rece si se comporta indiferent, clar nu e pentru tine.
Cauta-ti si tu un gentleman

Ar trebui sa ii arati ce matura esti, tu cati ani ai?

Pai, tu stii ce e cel mai bine pentru tine. Tu stii cand esti fericita cu adevarat si langa cine. Nu lasa pe nimeni sa-ti influenteze deciziile..stai, mediteaza..si dupa iei o hotarare.

Este trist cand te gandesti ca partenerul tau de viata nu te considera inca destul de matura ca sa vorbeasca deschis cu tine. Demonstreaza-i ca esti destul de matura sa poti intelege orice iti va spune el sau roaga-l macar sa-ti acorde sansa de al intelege si poate daca ii vei arata ca poti sa intelegi te va considera destul de matura. Daca continua in felul asta iar tu esti nefericita nu mai are rost sa fiti impreuna. Un cuplu ar trebui sa fie solid si sa aiba incredere unul in celalt. Chiar imi pare rau pentru ca sunteti de atata timp impreuna si ati facut si acel pas de a va muta impreuna. Oricum incearca sa i demonstrezi ca esti matura si poate iti va spune tot ce gandeste.