Nu este anormal, parintii sunt grijulii si fac ce cred ca este mai bine pentru copiii lor. De regula parintii nostri, trecuti prin viata, au capacitatea de a "citi" un om mai repede decat noi, orbiti de sentimente, iar atunci cand ei interzic ceva sau insista pe o anumita tema, ar trebui sa cugatam 2 secunde si sa intelegem si perspectiva lor - poate chiar au dreptate. Ti se va intampla, nu o data in viata, sa ajungi la vorbele lor si sa le dai dreptate. Desigur, sunt si parinti prea exigenti si prea obsedati de control ca sa inteleaga ca adolescentul trebuie sa isi faca propriile alegeri in viata referitor la prieteni, cuplu, cariera si sa descopere singur daca greseste sau nu.
Tortura psihica e si pentru parinti cand sunt ingrijorati si nu sunt ascultati. Comunicarea este cea mai buna solutie pentru rezolvarea acestor probleme
Tortură psihică e ce "băieți" vă alegeți voi de obicei... Așa că în "necunoștință de cauză" aș alege să cred în experiența de viață și părerea părinților de 99 de ori înainte să ascult de opinia "copilului"... La cât de mare o fi diferența de mentalitate dintre generații și oricât de "în urmă" or fi rămas părinții ăștia, cam așa raport de încredere aș avea în "mintea lor", decât în mintea unor "prințese" razgâiate și excitante din zilele noastre. Și asta o zic în fericitul caz în care nu cunosc nici unul dintre personaje.
Gadestete că ei cred ca acel băiat nu i bun poate au dreptate poate nu dar ei nu îți doresc rău ci vor sa te protejeze. De multe ori întelegem gresit sau nu exprimăm exact ce vrem să spunem. Convingeri că ar trebui să aibă încredere în tine si că vei face alegeri buna atunci când va fi nevoie.