Nu,daca chiar iubesc acea persoana, ce spun altii imi este egal cu 0.Si parintii, as incerca sa-i fac sa creada acelasi lucru cu mine, oricum daca iubesti, nimeni si nimic nu te poate face sa iti scoti acea persoana din suflet.
Depinde foarte mult si de ce parinti vorbim.Nu toti sunt la fel.A da cu presupusul de o persoana, fara s-o cunosti este cea mai mare greseala.
Dar ce te încurcă să le faci cunoștință? Astfel nu vor trebui să se bazeze pe spusele cuiva.
Nu as renunta la persoana pe care o iubesc, nici macar daca parintii nu ar fi sub nicio forma de acord. As incerca sa vorbesc cu ei, sa le spun ca daca nu au cunoscut o persoana nu au de ce sa o judece, i-as pune sa se puna in locul meu sa vada cat de greu e sa te imparti intre ei si persoana pe care o iubesc. As face tot posibilul sa nu renunt la prietenul meu, dar sa am o relatie frumoasa si cu parintii. Multa bafta si mai vorbeste cu parintii, poate totusi reusiti sa va intelegeti in privinta asta
Pai nu as renunta deoarece as incerca sa vorbesc si cu acea persoana in care are incredere in mine sau in gura lumi si apoi m-as lua si de aia care nu au loc de mine. Cand iubesti cu adevarat nu are ce sa va desparta iubirea ramane pentru tot deauna sa cel putin asa cred mi-e nu mi s-a intamplat
Am o parere, evident, proasta.Nimeni nu ar trebui sa critice pe nimeni, daca stau bine sa ma gandesc.Ar trebui fiecare sa ne vedem barna din ochiul nostru, inainte de a ne da cu parerea despre unul si altul.Parintii nu sunt in masura sa ne aleaga noua prietenii, persoana iubita s.a.m.d.Dar sa o critice, cand nici macar nu si-au acordat putin din timpul lor ca sa o cunoasca? Sincer, eu nu as renunta la iubit doar pentru ca alor mei nu le place de el.Mi se pare nepotrivit sa fac asta.Important si indeajuns este faptul ca eu il plac si accept asa cum este, numai conteaza si alte pareri.Ca doar eu sunt in relatie cu el, nu parintii mei.