Ohh, ma bucur ca prietenul tau nu este de acord cu avortul.In primul rand avortul in sine, creeaza destul de multa confuzie si ganduri negre, mai pe scurt Depresie. O sa incerc sa fiu cat de laic pot, sa nu gandesti ca s-a intamplat pur simplu, sa este o intamplare, totul ce se intampla in viata au scopuri bine definite.Fi fericita ca in curand o sa ai un copilas, pentru ca pana la urma realizarea fiintei umane se invarte in acest context. Vorbeste cu parintii tai, cu ai lui fara frica, fi tare, esti capabila la fel si prietenul tau care intr-un final poate o sa va casatoriti, sa nu disperi niciodata pentru ca intr-un final greutatile au un sambure de adevar, castig enorm.Binenteles ca unul dintre voi va trebui sa lucreze.Incearca sa discuti cat se poate de linistit cu parinti tai, vezi care sunt sansele sa fi ajutata.Eu iti recomand sa nu faci avort, o sa regreti amarnic toata viata, o sa te urmareasca astfel de ganduri. Dupa mine eu cred ca asta-i toata frumusetea vietii sa te vezi pe tine in copilasul tau.Fi tare, in tine zace o putere, si-un potential de mama capabila sa aiba grija de toata casa la un loc.Ma gandesc ca o sa fi o mama extraordinara. Iubeste lucrurile asa cum sunt ele.
Pai cel mai bine cand se va concretiza asta ar trebui sa vorbesti deschis cu parintii tai si ai lui, cel mai bine toti la un loc si atunci nu se vor putea opune iti dai seama. Si mai departe ve-ti vedea cu totii ce ramane de facut. Bafta :*
Cumpără-ți antifoane, să nu-i auzi pe-ai tăi. Eventual mută-te la el.
Get a job.
In primul rand trebuie sa te gandesti daca iti doresti cu adevarat acest copil. Fa-ti testul si vezi daca este intr-adevar vorba despre o sarcina. Daca da, tu si prietenul tau aveti nevoie de sustinerea parintilor. Explica-le ca vrei sa faci acest pas, sa devi mamica si ca ai nevoie de ei. (cel putin pentru un timp, pana va veti gasi de lucru). Prietenul tau poate intre timp sa isi caute un job, macar part time. Pune totul in balanta si vei gasi cea mai buna solutie. Esti norocoasa sa ai un partener matur care te sustine si nu te-a parasit in aceste momente
Buna! Daca s-a intamplat, asta e... nu are rost sa omori o fiinta inocenta. Te sfatuiesc sa vorbesti cu parintii tai, vor face probabil putin scandal la inceput dar dupa aceea se vor obisnui cu ideea. E bine ca el e dispus sa isi asume responsabiliatatea, esti un caz fericit tinand cont de faptul ca majoritatea baietilor fug de asemenea lucruri (cunosc multe cazuri asemanatoare). Cat deespre a te intretine singura, iti spun eu ca nu e asa greu... si am am tot 21 de ani si de 2 ani, partial ma intretin singura. Sper ca te-am ajutat. Mult succes pe viitor! :*
Poate nu esti insarcinaa, poate iti intarzie ciclul din cauza stresului, din cauza unei raceli. De ce nu mergi sa faci o ecografie? Ca sa fii mai sigura...
anonim_4396 întreabă: