Bună TPU doresc și eu din suflet răspunsuri pentru a-mi liniști sufletul o să încep prin a spune povestea mea care ma schimbat enorm ca om eu numai sunt cine eram!
În anul 2017 a început calvarul mama mea a aflat ca are cancer totul s-a întâmplat foarte repede cum a aflat a intrat în operație 60% din colon îi s-a tăiat a rămas cu stomă totuși ea era în spital cu dureri groaznice cum nu am văzut-o pe mama mea toată viața mea s-a se plângă ca o doare ceva am văzut-o într-un an și mi-a secat sufletul tot timpul am sunete în gând când plângea ea de durere îmi vine în imagine ochișori ei care se uită la mine cu mi-l și zicea ca numai poate țin să precizez eu am stat cu ea în spital nu mereu dar totuși. În 2018 pe 14 octombrie ea s-a stins din viață pentru mine a fost un șoc purse simplu nu-mi venea să cred eu așteptam ca ea să învie atât de are a fost șocul, infime au trecut ani de atunci și am zis ca un copil mă va face să uit de toate fetița mea mă face fericită o iubesc enorm dar totuși am un gol în suflet. Mereu sunt supărată nervoasă și simt ca numai pot simt nevoia să vorbesc cu cineva știu ca poate sunt oameni care ziceau trecut 6 ani de atunci get over it. nu-i chiar așa cu cat trece timpul mai mult cu atât parcă supărarea mea e mai mare va rog ajutați-mă cu un sfat cu o vorbă aștept mesaje vă mulțumesc

Buna sper ca răspunsul meu sa nu te deranjeze sau ceva, eu incerc sa te ajut cu un sfat si ce ai putea face, zic sa nu te deranjeze ca sa nu ti aduc aminte despre incident
In primul rand vreau sa ti spun ca, cand treci peste o perioada ca asta ai nevoie de multi oameni langa tine si daca incerci sa treci singura va fi un drum foarte lung deoarece mama ta era poate cel mai bun prieten al tau, soț, mama, tata, tot tot tot ea era. Este greu sa treci peste ea te înțeleg, si de asta dumnezeu ti a oferit o fiica ca tu sa ti petreci timp liber cu ea cum ar fi facut si mama ta pentru tine la bătrânețe
In al doilea rand nu stiu daca ai un soț/iubit/prieten, dar eu spun ca daca ai ar trebui sa ti fie aproape si s-a discuti cu el despre astea in fiecare seara cand gândurile tale sunt excesive, daca nu ai sau nu poti vorbi cu el din cauze personale va trebui sa spui o rugaciune si sa ii spui lu dumnezeu tot ce te macina si sa plangi iar apoi sa te linistesti pana in ziua in care va fi din nou poate frumos!
In ultimul rand vreau sa ti spun, sa ti petreci tot timpul liber ori la un job part-time usor, ori cu fiica ta ori plimbari ori sala orice. doar sa ajungi seara sa stii ca esti linistita si ca mama ta te iubeste de acolo de sus. Du te duminicile la biserica, poate si la mama ta si stai si discuta cu ea, mai vorbeste cu ea deoarece ea te asculta! Ai grija de tine si de fiica ta si fii puternica, mai mult nu pot sa ti spun deoarece dumnezeu ti va oferi acum niste perioade mai grele iar dupa va trebui sa iasa si la tine soarele chiar daca ar fi dupa ani de zile. O zi frumoasa, imi pare rau pentru ce sa întâmplat. Ai grija!