iata-ma din nou la tine. Singur, suprat, iar singur.

Am 16 ani, parintii mei sunt divortati de cand aveam 4 ani. De atunci locuiesc cu mama.
si pot sa spun ca vara asta numai certuri, pretentii, si critici am primit.
Si acum 2 saptamana. mama m-a facut cretin si nesimtit pentru ca nu am vrut sa merg cu ea la cumparaturi.
De atunci s-a mai calmat. Acum se comporta de parca nu s-ar fi intamplat nimic.
Eu inca nu pot sa uit.
dar problemele mele nu se termina aici. "se putea?"
Dupa cum banuiti, acum am intrat in clasa a X a. Si colegii mei sunt imaturi, rautaciosi si pur si simplu eu ma duc la scoala si plec acasa fara sa schimb o vorba.
Noroc cu fetele nu am avut, desi mereu aud ca sunt aratos si ma comport exemplar.
Ma simt respins de toata lumea.
Viata sociala nu mai am de cand am intrat la liceu. Toti colegii mei au 'disparut'.
Nu mai am prieteni.
Mda, cam asta este situatia mea, fara sa intru in detalii, ca sa nu va plictisesc.
daca cumva vreti mai multe detalii, imi dati un mesaj.

Oricum, va doresc o zii buna, ( ce a mai ramas din ea)

Servus @BogdanDK! Asta este adolescența! Transformările, chiar dacă nu vizibil ne afectează pe toate planurile, tot ni se pare că toate lumea are ceva cu noi, că nu ne putem integra etc. Ce ar fi să începi cu niște exerciții simple de voință? Nu-s dusă cu pluta, ele chiar funcționează în favoarea ta dacă asta-ți dorești. Mama ta o fi fost obosită și ar fi vrut să o ajuți, nu este ușor să întreții o casă- ce ar fi te oferi chiar tu s-o însoțești data viitoare? Zâmbește chiar dacă-ți vine să scrâșnești din dinți. Ia încearcă să mai și comunici, întâi cu mama ta, chiar dacă uneori este imposibilă (dar nici un părinte nu-i dorește răul copilului său, crede-ma), mai apoi cu colegii. Nu aveți aleași concepții, nu-i nimic, ceva subiecte se găsesc... ușor ușor vei începe să stăpânești și arta comunicării. Nu le poți avea pe toate deodată. Nu uita însă că dezideratul tău number one este școala. Restul, știi cum se spune, timpul le rezolvă pe toate.
O zi cu zâmbet să ai și gânduri limpezi!

Mie mi-e frica de un lucru... am scapat de multi idioti cand am terminat clasa a 8 a, si lucrul care ma sperie, este sa nu dau de altii acum in clasa a 9a...
Eu sunt mai timd, daca poti spune asa, nu-mi place sa am probleme cu oamenii, si daca cineva are o problema cu mine prefer sa mi-o spuna in fata sau doar sa ma lase in pace, sa nu mai vb cu mine...
Stiu cum e, dar eu in clasa a 8 a decat 2 prieteni aveam pe care puteam sa ma mai bazez cateodata, ca nici ei nu erau niste sfinti... cu ei stateam mai mereu, de fapt mereu. invatam toti 3 la acelasi liceu, dar pe profiluri diferite.
Si eu trebuie sa indur colegi noi timp de 1 semestru, si mi se pare o eternitate Cand ne-a luat masuri pentru uniforme, deja am intalnit unul din colegii mei, si cand a inceput sa se laude, cu nu stiu cine s-a batut, ca a fugit prin scari de bloc si etc, imi venea sa plec de acoalea de scarba, la cat se lauda. si am numai baieti in clasa 1 semenstru trebuie sa-i indur pe astia, sper sa nu-mi fac dumani pana ma mut, deci nu prea o sa vb cu nimeni ca tine

Salut,aceeasi situatie ca tine, parinti divortati, numai ca ai mei au divortat cand eu aveam 13 ani.divortul a fost urmat de certuri monstru,jigniri,amenintari si mizerii,iar eu am asistat la majoritatea,unele din mizerii si jigniri au fost folosite pe mine,de taicameu. uneori e mai bine sa nu stii,considerate norocos ca ai fost mic cand au divortat ai tai si nu mai stii nimic. ignora criticile si certurile,si eu am fost o perioada buna criticat de maicamea/rude si nu m-a interesat,fiindca stiam cum sunt eu cu adevarat,nu cum ma vedeau ei,nu merita sa te superi,las-o pe maicata sa zica ce vrea si trece cu vederea, nu e greu, dar trebuie sa vrei.si cu jignirile(de la maicamea) sunt obisnuit,la tine e lux cu insultele, sa zic asa, pe mine ma face porc/scarba imputita numai daca ma provoaca si ridic putin tonul la ea.asa e omul:la nervi zice tot ce ii vine in cap, chiar daca raneste pe cel caruia ii adreseaza insultele, numai ca nu isi da seama la timp.incearca sa uiti, nu merita sa te consumi pentru atata.cat despre colegi,asa e liceul, pentru unii cea mai proasta perioada a vietii, si eu intru la liceu in sept si sincer mi-e groaza de ce fel de oameni o sa intalnesc acolo fiindca stiu cum e(am fost aproape 3 ani in generala la liceu,dupa care m-am mutat la scoala generala,fiindca n-am mai suportat liceul),dar trebuie sa rezisti si sa te adaptezi,altfel nu vei rezista. ignorati colegii rautaciosi,daca nu merge gasestele pct slab si ataca acel pct la infinit,daca este nevoie poti sa recurgi la violenta fizica. fete se vor gasi,si mie f multe tipe imi zic ca arat bine dar nu trebuie sa iei in considerare fiecare vorba,majoritatea fetelor din ziua de azi NU merita, fiindca se uita numai dupa ce masina ai, cu cati bani de buzunar vii in fiecare zi la liceu si cat de des te imbraci numai puma/nike/adidas.stiu cum e,unii isi pierd toti prietenii la liceu sau nu reusesc sasi mai faca nici unii dupa ce se desparte de cei din sc generala,incearca sa te imprietenesti cu cei care sunt ca tine si au aceeasi mentalitate ca tine.,, cine se asemeana se aduna", gandeste-te la vorba asta.credema,nu ai nev de prieteni(daca nu iti poti face si nu e nici o problema), mai bine fara decat, cu prieteni falsi care te vb pe la spate si iti intorc curu cand ai nev de ei. poti sa-ti gasesti un un joc pe PC care e mai complex si necesita multa concentrare/atentie/rabdare ca sa mai uiti de probleme si sa te concentrezi pe altceva, poate de aici iti gasesti si o pasiune/hobby.eu unul sunt adept al World of Warcraft si am muncit multe luni/ani ca sa ajung unde sunt acum, dar nici dependent nu sunt, trebuie sa le faci in masura pe toate.plus ca WoW are si avantajul social, interactionezi cu oameni de peste tot si ai ocazia sa vb cu ei si sati mai dezvolti aptitudinile sociale.nu e panica,asa e viata,un drum cu suisuri si coborasuri,fericirea e ceva controversat,in sensul ca poti avea ceva dupa ce ai muncit mult timp pentru al obtine sil poti pierde intr-o secunda(cum ar fi respectul),in cea mai mare parte a vietii te confrunti cu situatii mizerabile si esti fericit/linistit putin timp. sper ca te-am ajutat, scuze ca am scris atat, sper sa ai rabdare sa citesti.bafta!

Nu cumva esti dependent de calculator? asta ar explica multe.

Oh...imi pare foarte rau pentru ce ti se intampla
Faza cu "prietenii nu te mai baga in seama si ramai singur" am patit-o si eu :[...E groaznic sa vezi cum ceilalti rad si glumesc si tu stai singur...stiu :[.
Insa aceia nu iti sunt prieteni,daca au facut asa ceva, crede-ma.
Chiar daca esti singur, nu dispera.
Chiar daca nici parintii tai nu sunt cum ai vrea tu sa fie...
Gandeste-te la altii care nu au deloc parinti si traiesc prin orfelinate...bolnavi :[ care nu au pe nimeni pe lumea asta.
Roaga-te la Dumnezeu si ai sa vezi ca viata ta va fi exact cum vrei tu sa fie!
Si ...cu fetele, ai rabdare.Vei gasi fata potrivita la momentul potrivit! Mult noroc!

Crede-ma ca, eu unul ma identific in tot ce ai zis tu acolo. Daca vrei imi poti lasa un ID pe privat si poate te pot ajuta macar cu cateva sfaturi, pe messenger e mai usor de vorbit.Sa ai o zi placuta.^_^

Desigur, situatia ta e una dificila. Esti in plina formare si la nivel emotional, afectiv esti serios afectat. Sincer, nu stiu ce raspuns sa-ti dau. Asi zice sa incerci sa stai de vorba cu mama ta, sa o constientizezi ca esti afectat de comportamentul ei. Poate mama are probleme de alta natura in alta parte si rabufneste acasa, pe tine, fara sa o faca intentionat. Esti clasa a 10-a, deci poti deschide discutia. Daca esti intr-adevar un tip de caracter, e mai greu sa-ti gasesti o companie placuta intre tinerii superficiali de astazi, dar nu imposibil. De fete ai vreme. Cultiva-ti caracterul in directia buna si in timp vor veni si celelalte. Te rog sa ma tii la curent cu situatia ta. Nu dispera ci mergi inainte, in lucrurile bune! Nu deveni altceva doar pentru o companie care s-ar putea sa te degradeze. Bafta!

Cam asa e... si eu sunt mai timid si eu sunt mai timid si nu imi prea place sa ma bag in proble. Da sti cum e la perioada de pubertate, ai si o parte mai sensibila si una mai agresiva. Din pacate unii raman la cea agresiva nestiind sa treaca peste ea, din cauza ca nu au cei 7 ani de acasa. Asa ca nu iti fa probleme totul o sa fie bine doar fi mai sociabil! bft

Imii pare rau pentru ce ti se intampla.Stiu cum e! Cel mai bine e sa iti faci o schimbare in viata. Dupa ce terminici liceu te poti muta la facultate in alt oras, poti sa devi cu totul alta persoana si scapi si de gura alor tai.
Si cu fetele ai rabdare, nu iti bate capul cu ele de acum...

Nu dispera dragule, eu cred ca esti un baiat de treaba si mult mai matur pentru varsta ta.Asa ca incearca sa nu ti ura pe mama si chiar sa nu bagi in seama vorbele iei la nervi.Sigur are greutati pe cap, si la fel de sigur, tu esti foarte important pentru ia, numai ca a uitat sa-ti arate acest lucru.Cand o vezi mai linistita spune-i ca ai nevoie de atentia si dragostea iei.Se va bucura foarte mult sa auda aceste vorbe, credema.Eu as da orice pe lumea asta sa-i pot spune aceste vorbe mamei mele, dar degeaba le spun ca nu ma aude...da un gram de fericire si vei primi inzecit.