Pai ai putea sa vorbesti cu parinti tai si sa gasiti o solutie, pana atunci incearca sa iti faci prieteni.
N-ai ce sa faci, daca iti iubesti parintii stai langa ei, ca o sa-ti para rau mai tarziu
Treaba cu banii e mai complicata decat crezi tu, si ca sa o intelegi tu. Probabil parintii tai inca nu isi permit o alta mutare. E greu de spus ca in 4 luni si au revenit cu banii
Buna,si eu locuiesc la sat, si din contra am o multime de prieteni. Uite un sfat: daca vezi pe cineva, socializeaza cu el/ea, incearca sa-i intri in gratii.Prieteni nu o sa iti faci stand in casa.La tara e mult mai frumos decat la oras, iar copiii de la sat sunt mult mai sociabili si de gasca, parerea mea. Daca parintii tai nu o sa mai vrea sa se mute din sat, ce o sa faci? O sa stai toata viata in casa fara sa fi incercat macar sa iti faci vreun prieten? Si la tara te poti distra.O plimbare cu bicicleta cu rolele...la sat e foarte frumos si liniste.Bafta multa!
Trebuie sa le spui exact ceea ce ai pe suflet, folosind cuvintele tale! Te consumi si te imbolnavesti plangand aiurea! Le spui odata, de doua ori, de trei ori... pana se satura sa te mai auda!
Nu ai ce sa faci. Deocamdta nu tu decizi ce e bine pentu familie si ce nu. Daca parintii tai au hotarat asta, cel mai bine e sa le respecti decizia, pentru ca poate lor le e mai usor acolo la tara, din cauza ca nu platiti chirie. Stiu ca iti este greu din cauza pierderii si lipsei prietenilor dar cum familia este pe priml loc, tebuie sa luati deciziile in functie de cum este mai bine pentru intreaga familie, si nu doa pentru tine.
Nu are rost sa plangi, exista internetul. Poti tine acolo legatura cu prietenii tai de la oras. Daca nu iti mai raspund si nu ma ivorbesc cu tine, inseamna ca nu sunt prieteni adevarati si nu merita sa plangi dupa ei.
Fa-ti altii in jur, alti prieteni, sau cel putin rude si ancoreaza-te in realitate. Nu mai trai in lumea viselor, renunta la ea si coboara cu picioarele pe pamant. Sigurat parintii tai su destule greutati, mofturile tale - nu stiu altfel cum sa le zic, ar fi o suferinta in plus. Gandeste-te caaltii nu au nici unde sa se duca, stau in strada, ei ce sa mai zica atunci?