Nu stiu ce sa mai fac mama mea rade de mine doar findca nu avem aceleasi gusturi(muzica,haine,filme, etc.), tatal meu ma intreaba nu mai de scoala iar daca iau la scoala nota 9 imi spune ca de ce nu iau mai mult iar cel mai tare ma doare atunci cand se poarta rece cu mine findca seman cu mama si findca nu m-am nascut de sex masculin iar toti frati si mama lui ma urasc findca nu sunt cum vor ei, iar sora mea de fiecare data cand ma simt bine ma jigneste iar pe deasupra de ziua mea parintii mei se cearta intruna si nu doar de ziua mea ce ar trebui sa fac?(ma simt ata de singura)

Sa stii ca nu esti singura.Ai prieteni care la suta te iubesc si tin foarte mult la tine, tu doar nu stii de asta.Si parintii tai te iubesc foarte mult.Mama ta ca ride nu e nimic grav, glumeste si tu cu ea.Iar tatal tau iti vrea binele, doreste sa fii desteapta, de aceea te si cearta, ca data viitoare sa nu iei 9 ci 10.Fratii la fel te iubesc deoarece esti mai mica nu? Iar daca esti mai mare oricum,ei sunt fratii tai,iar obligatiunea lor este sa te apere, si sa te stimeze deoarece tu esti fata.Iar de sora ta pot zice, ca e invidioasa sau pur si simplu e inca verde la mine.
Draga tine minte ca esti cea mai SUPER, FRUMOASA, IUBITA si NEPAIPOMENITA:*:*:*:*:*:

Vorbeste cu ei sa nu te mai jigneasca daca nu suna la protectia copilului sau du-te la un psiholog cu ei

Imi pare foarte rau de situatia ta.Pe situl jw.org este un articol despre singuratate si despre familie. Sper sa iti fie utile.
http://wol. jw.org/ro/wol/d/r34/lp-m/1102008121
http://wol.jw.org/ro/wol/d/r34/lp-m/1102008103

Fa ceva

Trebuie mai întâi să vezi într-adevăr care sunt cauzele neintelegerilor si neincrederii pe care parintii o au fata de tine.
Dacă ţi se datorează şi ţie, atunci, ai mai mult de lucrat la acest capitol, la castigarea increderii, la urmarea sfaturilor, la CUNOASTEREA RECIPROCA pe calea dialogului.

Dar dacă eşti în situaţia de a te simţi cu adevărat nedreptăţită, atunci gândeşte-te că uneori purtăm şi greutăţi şi "sarcini" care nu sunt ale noastre. Este poate starea conflictuală din familie, este poate o situaţie tensionată de serviciul părinţilor, de relaţiile dintre ei, de alte neîmpliniri sau probleme familiale.

O altă cauză majoră ar putea fi lipsa dialogului, iar în această privinţă atât tu dar şi părinţii tăi (în special mama ta) aveţi nevoie de dialog, de cunoaştere din partea lor cerinţelor vârstei tale (mereu în schimbare)...

Fiecare părinte are un "șablon" cu privire la cum vrea să fie copilul său. Doar pentru că tu nu te potruvești tiparului și nu ești sau nu arăț cum vor ei nu înseamnă că ești inutilă și cu siguranță nu este o scuză pentru ei să te jignească.
Continuă să fii tu și nu-i mai lăsa să te jignească și ÎN NICIUN CAZ SĂ TE LOVEASCĂ vreodată.
Și cu notele... și mama era la fel și așa a fost până în clasa a6a când am avut o perioadă de rebeliune și i-am zis că nu trăiesc pentru așteptările nimănui și cu atât mai puțin ale ei... n-a fost drăguț dar a fost necesar.