Numele meu este Adriana si am aproape 14 ani.Sa va spun povestea mea.Eu sunt o fata timida, am fost asa inca de la gradinita.Din aceasta cauza nu prea mi-am facut prieteni.Asa sunt si la scoala,foarte timida, iar toti ma considera ciudata.In viata personala nu sunt timida chiar deloc,Dintre toate lucrurile care mi s-au intamplat, cel mai mult m-a deranjat cand am terminat clasa a 7-a.Din 20 de colegi,nici unul nu m-a sunat sa ma intrebe daca sunt bine, desi eu i-am sunat intotdeauna.Nici in copilarie n-am fost fericita,parintii mei certandu-se in fiecare seara. Vreau sa-mi fac prieteni,sfaturi?
Multumesc mult pentru timpul acordat,astept raspunsuri, funda!

Depinde de persoana cu care vrei sa fii prieten…
Iar pentru a ti se confirma firescul, normalitatea unei relatii de amiciţie, de prietenie, trebuie ţinut cont că prietenia pune la încercare o serie întreaga de valori interrelaţionale: interesul faţă de binele real al celuilalt, interesul faţă de binele moral, faţă de sănătatea şi priorităţile reale ale celuilalt, sacrificarea aparenţelor pentru a pune pe primul plan sinceritatea în legătură cu defectele celuilalt pentru a-l susţine în corectarea lor, delicateţea, empatia, evirtarea refuzului direct (în privinţa lucrurilor de bun simţ care pot fi făcute spre binele celuilalt), petrecerea timpului împreună, cunoaşterea, confidenţialitatea, încrederea, etc...

Este necesar să fim deschişi, prietenoşi, pentru a ni-i face pe TOŢI cei din jurul nostru prieteni, pentru a ne face viaţa mai uşoară (chiar dacă nu toţi vor trece de-a lungul timpului "probele" prieteniei).

Este necesar să-ţi faci prieteni buni. Este întotdeauna nevoie de ei (deşi se spune că în viaţă poţi avea doar unul sau doi prieteni cu adevărat buni, la bine şi la greu, mai mulţi de atât fiind un lucru foarte rar, depinzând de firea noastră).

În ciuda tuturor deamăgirilor vieţii avem nevoie de a acorda mereu şi mereu şanse şi încredere (în limitele demnităţii şi ale socializării umane) celorlalţi pentru a ne întreţine astfel armonia şi propriul echilibru.

Despre cum sa iti faci prieteni adevarati poti gasi sfaturi utile pe situl jw.org sectiunea adolescenti.

De "hobby-uri" ai auzit?

Incearca sa intri cat de cat in vorba cu copii,discuta un pic cu fiecare, gen Buna, ce mai faci, si in functie de raspunsul care ti-l dau adica(daca unul iti zice mai frumos sunt bine, dar tu, continua discutia daca raspunde rece nu-l mai baga in seama.In general copii nu mai sunt asa de vorbareti pe masura ce cresc, uita-te la adulti.Isi dau un buna ziua si cam atat.Asta e societatea noastra +tehnologia care ii face pe oameni sa traiasca mai mult virtual decat real.Nu te suna pentru ca nu le pasa.In timp nici tie nu-ti va mai pasa.Prietenii trebuie sa ti-i cauti singura, nu o sa vina ei la tine.
Fii indrazneata si cauta pana cand gasesti prietenul/a care vrei si automat persoana aceea mai are si alti prieteni.Ca sa te integrezi intr-un grup trebuie sa te imprietenesti cu o persoana si automat aceea persoana te va introduce in acel cerc de prieteni.
Dar cauta nu se intampla nimic daca nu gasesti preteni dar incearca pana izbutesti.
Curaj Bafta

Citeste articolele de mai jos! Cu siguranta ti se va potrivi vreun sfat!
https://www.google.ro/......tps?/webhp

Hei... Stiu cum e, crede-ma.Sunt fata si am 13 ani(semanam la varsta, ceea ce inseamna ca eu chiar stiu cum te simti). Asa eram si eu si intr-o mare parte inca sunt.M-am m utat la o noua scoala anul trecut si totul s-a agravat, n-aveam prea multi prieteni si n-am mai ramas cu mai nicinul dintre ''prietenii'' mei de la inceput prietena si acum. eu mi-am dat seama (abia prin semestrul doi) ca sunt emo. Ma rog, nu inseamna ca e si cazul tau. Eu mi-am facut prieteni rockeri si emo de prin clasa. Ceea ce incerc sa-ti spun e ca trebuie sa cauti lucruri in comun cu colegii tai. Daca iti e mai usor, vorbeste cu ei pe o retea de socializare, cum ar fi Facebookul. Astfel nu mai ai emotiile atat de mari si vor incepe sa te cunoasca si in curand vei vorbi cu ei fata in fata.Eu asa am facut.
Cat despre mine...inca sunt emo, dar sunt inconjurata de prieteni foarte buni si toti mi-au zis ca sunt mult mai indrazneata. Unele lucruri importante le-am marturisit lor si acum avem mai multa incredere unii in altii.
Inca ceva! Ai grija cu cine socializezi si nu te entuziasma prea repede de noi tai prieteni! Cat despre ''prietenii'' tai de acum...eu zic sa te mai gandesti o data bine la ei si sa tragi concluzia daca merita prietenia ta

Hei. La fel erau si eu, dar acum m-am schimbat. Nu e bine sa fi timida deloc. Incearca sa fi mai sociabila, si sa vorbesti cu ei. Sa-ti faci prieteni de la care ai ce sa inveti. Nu din aia care fumeaza, bea si frecventeaza cluburile. Incearca sa-ti faci cativa prieteni din fata blocului sau de la scoala cu care ai vorbit si te-ai inteles cat de cat. Incearca sa comunici m-ai mult, sa nu stai retrasa in coltul tau, si cand iti faci prieteni cu care ajungi sa te intelegi atat de bine incat ii consideri sora si frate, sa nu le spui probleme tale. Adica, sa nu incerci direct sa le spui problemele tale, pentru ca vor crede doar ca vrei sa spui cuiva ceva si sa te asculte cineva. Serios, nu-i bine. Sper ca te-am ajutat.

Lafel eram si eu la gradinita nici macar nu vorbeam dar acum mi-am facut o gramada de prieteni sfatul meu este sa incerci sa te imprietenesti cu un coleg imprietenindute cu el te vei imprieteni si cu o parte din prietenii lui incearca sa te apropii de colegii tai si te vei imprietenii cu mai multe persoane si incearca sa nu mai fi asa de timida

Sper ca te-am ajutat