Sunt impreuna cu cineva de aprox o saptamana si chiar as vrea sa ii spun mamei de el, dar chiar nu stiu cum si nu am curaj...Mi-e frica, ca o sa imi interzica asta deoarece sunt clasa 8 si am examene la sfarsitul anului,dar o relatia nu mi-ar influenta stilul de invatat
Sunt destul de apropiata de mama,adica am mai vorbit cu ea de baieti pe care ii simpatizam, dar numai atat, nu I-am mai spus de alte relatii pentru ca nu le credeam "serioase" pentru varsta mea...

Cum sa ii spun? Cum sa imi fac curaj?

Ii spui pur si simplu, sau cand o sa dai examenele...{Dupa.} Si daca nu e de acord, ii propui o intelegere. daca te distrage de la stilul de invatat, Te desparti de el ..Pana cand crezi tu ca esti foarte pregatita de relatii serioase. Poate va fi de acord.

Si eu sunt tot clasa a 8-a. Te-as sfatui sa lasi baietii ) si te apuci de invatat.De baieti o sa ai parte dar examenul il dai doar o data.Asta este parerea mea, nu trebuie neaparat sa ma asculti. BaFtA!

Tocmai prin faptul ca exista o oarecare teama, tocmai faptul acesta inseamna ca mamei tale nu i-ar placea.
Tu trebuie sa iti raspunzi singura, punandu-ti intrebarea: dintre tine si mama ta, cine procedeaza corect? Daca vei spune ca amandoua, atunci careia dintre voi doua i se acorda un procent mai mare? Asculta de aceea care are un procent mai mare.
Se pare ca mama ta nu a cunoscut educatia morala, si de aceea nici pe tine nu te-a invatat ce inseamna.
Educatia morala tine de 2 laturi ce nu pot fi separate intre ele: dragostea fata de Dumnezeu si dragostea fata de oameni.
Cred ca intelegi ca nu trebuie sa iti mai spun ca trebuie sa ti cont de ceea ce spune Dumnezeu mai presus de ce spune mama ta. Ba inca mama ta s-ar bucura sa vada in tine acest principiu atat de inalt: dragostea fata de Dumnezeu. De ce nu-i faci aceasta bucurie daca in mintea si inima ta o pretuiesti pe aceea care ti-a dat viata si te-a crescut?

Te-ai grabit in relatia cu baiatul acela -indiferent cat de bine primit ar fi in casa ta, si asta din pricina ca nu ai varsta necesara unei prietenii de sex opus. Singurul scop al prieteniei trebuie sa fie casatoria. Oricare altul nu este de la Dumnezeu.
Sunt multe de spus aici dar nu intru in detalii. Intreaba-te dar pentru ce ti-ai facut prieten. Care este motivul? Doar ca iti place? Multor baieti le-ar place sa poarte armele din jocurile lor; dar oare le-ar face bine sau nu purtarea acestora? Asa si tu aici: daca motivul nu este casatoria, mi-e teama ca nu vei fi ranita doar tu, ci vor fi raniti si altii.

Poti sa-i povestesti pur si simplu de el, sa-i spui ca-ti place si ca asta n-o sa-ti afecteze modul constiincios de a invata si daca nu te crede spune-i ca poti sa-i demonstrezi, ca poti sa stai cu el de exemplu doua saptamani si inca sa iei note mari si ca daca dupa astea doua saptamani nu vei mai lua note mari, te vei desparti de el, dar daca vei lua note mari in astea doua saptamani atunci nu o sa te desparti de el.