Buna TPU.Sunt intr-o situatie dificila si nu stiu ce ar trebui sa fac.Deci totul a inceput acum aproape un an cand am aflat ca am ramas însărcinată. Aveam 17 ani jumate iar iubitul meu aproape 26.Amandoi am luat proasta decizie de a pastra sarcina, desi părintii noștri nu au fost de acord, in special parintii mei. Timpul a trecut iar acum 2 luni jumate am devenit mamă.Eu si prietenul meu am plecat in alt oras, la mama lui.Ea nu este acasa mereu momentan deoarece este plecată dar in iarna va veni acasă. Problema este ca eu nu ma înțeleg cu ea și nu ma simt bine in casa ei(sta 2 luni acasa) si imi doresc sa plec inapoi acasa.Problema ar fi ca ai mei vor sa ma intorc doar eu, fără copil sau prieten. Daca m-as intoarce acasa i-as putea vedea doar 1 data pe sapt, dar nici sa stau aici nu mai suport.Ce ati fi facut in locul meu? îmi este foarte greu sa plec si sa renunt la ei, dar mama lui nu ma vrea in casa ei si mereu se ia de mine...Care ar fi cea mai buna solutie?

Asa cum ati hotarat impreuna sa pastrati copilul, acum hotarati-va si unde- si cum sa-l cresteti.
Daca soacra-ta va veni acasa si va vedea nepotelul, atunci se va inmuia, mai ales daca vede ca tu esti mama buna pentru nepotul ei. Daca faceti cate o vizita si la parintii tai, atunci se va intampla la fel.
Doar de tine si comportarea ta, respectiv a prietenului tau tau depinde soarta copilului.

Sugestia mea este sa va casatoriti (la sfat), dupa care anuntati-va parintii ca urmeaza si nunta la biserica, respectiv botezul copilului!
Nasii bine alesi va pot ajuta foarte mult!

Da de ce nu vă mutați doar voi într-o chirie? prietenă-tu are totuși 26, cât mai stă în fundu lu mă-sa?

Există adăposturi pentru mame cu copil, inclusiv în cadrul bisericii ortodoxe române.
Mergeți la o biserică și discutați cu preotul. Chiar biserica din apropierea casei. Poate va dori să discute cu soacra dumneavoastră.
De asemenea, la asistență socială, cereți ajutorul pentru un adăpost în cazul în care nu reușiți să rămâneți lângă soacră.
Iar, referitor la părinții dumneavoastră, sunt niște bestii umane!
Înțeleg ați hotărât să aveți copil, dar ce fel de bestii pot fi să condiționeze șederea la ei fără copil, dar și fără bărbat?
Ar trebui să îi întrebați dacă au avut probleme cu soacrele lor! Dar, mai ales, dacă ar fi mame, iar părinții lor le-ar pune să aleagă între copil și ei ce ar alege?
Iar, pentru cei care vorbesc despre garsonieră, să stați singuri, probabil nu au citit cu atenție și nu au înțeles că încă nu ai terminat studiile, plus ai un sugar și nimeni nu te angajează în aceste condiții!
Sănătate și putere de a trece peste toate necazurile provocate de situație!

Eu nu am dreptul să judec viața altuia și nici a unei femei, căci sunt bărbat iar nu femeie.
Îți spun cum văd eu viața. Asta nu înseamnă că îți spun să o vezi și tu la fel, sau să faci ce spun eu acum. fiindcă eu o văd așa, viața.
Din tot ce s-a întâmplat, a ieșit un copil. Acolo unde este acum acel copil mic, acolo este casa lui, cuibul lui, căci mama ta nu îl primește cu toate că acest copil continuă și viața ei pe acest pământ. Astfel acest copil trebuie să rămână acolo. Dta poți sau nu să pleci la mama ta două luni pe an fără el. Dar nu numai acea casă face parte din viața copilului, și tu faci parte din acea viață. Dacă tu îl părăsești două luni pe an, tu îl lipsești pe el de o parte bună din viață, care este făcută din tine, din relația ta de mamă cu el. Această situație a ta de mamă, nu poate să fie înlocuită de altcineva, fără ca el să sufere. Dta când vei sta două luni cu soacra vei suferi. Să pui suferința ta și să o cântărești în raport cu suferința copilului și să rămâi lângă el. Așa zic eu. Tu faci ce vrei.

Și ce crezi că ar trebui să faci?
Fii serioasă, ai un copil, nu un câine pe care îl dai cuiva și tu pleci acasă la tine.
Dacă îți iubești copilul atunci asumă-ți responsabilitatea pe care o ai ca și mamă. Vorbește cu iubitul tău în privința situației, mută-te în altă parte, caută-ți un job.

Ideea de concept este ca nu ti-a dat (sa speram ca nu "inca") papucii si ca tine la tine, fapt pentru care tu, fata de alte "mamici premature", ai un suport din partea tatalui.
Va duceti la munca, platiti pe cineva sa aiba grija de copil si va luati o garsoniera, nimic complicat si imposibil. De acolo va veti continua viata si va veti creste copilul, caci el nu are de ce sa fie condmanat la o viata cu lipsuri.

Are 26 de ani, a facut copil cu o pustoaica si inca sta cu ai lui? Nu judec, dar a facut niste greseli si acum impartiti consecintele. Munceste? Va cumparati o garsoniera.

Vorbeste cu ai tai sa te primeasca inapoi cu copilul sau gasiti-va tu si barbatul tau un loc unde sa stati.

Cauta-ti un job de acasa si muta-te singura in chirie. Nu esti obligata sa stai cu soacra in aceeasi casa...

Te inteleg, ești încă in copil,nu gândești matur,dar acum nu mai poți fi egoista,acum un suflețel are nevoie de tine. Nu îți lasă copilul acolo indiferent de situație,copilul acela are nevoie de mama lui,are nevoie de tine, nimic nu se compara cu pieptul mamei, cu vorba mamei, cu prezenta mamei. Daca vrei sa rămâi in continuare cu iubitul tău, spune i ca ești stresată in momentele in care mama lui este acasă și vrei sa trăiești doar cu el și copilul. Spune i sa va mutați in chirie doar voi 3. Dacă nu vrei, dacă nu ești fericita cu el nu ești obligata sa rămâi lângă el, pleacă la părinții tai dar nu fără copil. Părinții tai nu ar fi trebuit sa ți spuna sa te întorci dar fără copil, sunt și ei părinți, poate pe viitor vor accepta.

Saracul copil, macar ai grija de el si ofera-i conditiile necesare pentru a creste si o educatie. Chiar daca-i mult prea devreme pentru tine ca sa fii mama( mai ales cu unul ce e aproape cu 10 mai mare ca tine), timpul nu se mai poate da inapoi iar viata merge inainte. Chiar nu stiu ce solutie sa-ti dau... trebuia sa te fi gandit inainte de a o face fara prezervativ.