Voi ati avut o ruda draga care nu mai este? Incep eu:Mi-am pierdut bunicul in 2005.Era un om foarte vesel si de treaba.Mereu ma ajuta cand aveam probleme.

Rude?
Ăăăh... să vedem.
Întâi a fost o străbunică ce a decedat în 2000 (n. 1918).
Apoi a urmat bunicul meu preferat - veteran de război - de la care am învăţat limba rusă, limba germană şi gândirea critică. A decedat în 2001 (n. 1925).
Apoi a urmat o altă străbunică de pe urma căreia mi-au rămas câteva caiete scrise de mână (mai mult de mine dictate de ea dar scrise şi de ea) de poveşti din timpul ambelor războaie mondiale. Era o adevărată enciclopedie. A decedat în 2004 (n. 1907).
Apoi a urmat bunica (soţia de veteran) în 2008 (n. 1928).
Şi, în urmă cu mai puţin de o lună a urmat bunicul din partea mamei (n. 1935).

Shalom.

Sora bunicii. Era de gaşcă. Avea 60 şi ceva de ani, cred. A suferit enorm de mult pe parcursul vieţii sale. Şi-a pierdut fiul pentru care sacrificase totul, apoi s-a călugărit, a ajuns în spital mai pe urmă. Şi tot zicea că "am să mor", şi a murit într-o noapte. Îmi părea aşa de rău pentru ea. A fost cu adevărat o persoană minunată!

Si eu mi-am pierdut bunicul . Din fericire nu l-am cunoscut, asa ca nu sufar [cred ca nici nu eram pe lume].

Mie mi-a murit bunica in 2005 din partea tatalui, era ff buna cu mine, si tatal meu a suferit mult de pe urma ei.

Eu mi-am pierdut bunicul in 2008. regret enorm ca nu mai este. era ca un tata pentru mine. il iubeam si o sa il iubesc mereu. imi pare rau ca nu am stat mai mult timp cu el nimeni nu se astepta
as da orice sa il mai pot strange odata in brate

M-a apucat plansul citindu-le