| Lamaitzza a întrebat:

Buna tuturor. Am sa va povestesc o situatie mai delicata si sper sa nu primesc raspunsuri jignitoare sau rautacioase.
Deci. matusa mea are un baietel de vreo 7 luni si ea este la facultate anul 2 asa ca mama mea si alti cativa prieteni de familie au grija de copil cand ea lipseste. Dar mama mea la randul ei este cu treaba pe acasa asa ca ma roaga pe mine deseori sa o inlocuiesc ceea ce mie nu imi face deloc placere deoarece nu imi plac copii. Nu stiu de ce, niciodata nu mi-au placut si nu neaparat din cauza faptului ca tipa, plang, te trag de par, vomita si multe alte lucruri neplacute dar pur si simplu sunt o fire mai rece si nu ma las impresionata de un zambet "dragalas" cum il numesc multi dintre voi.Majoritatea oamenilor nu inteleg chestia asta si nu ma cred cand le zic, dar mie imi place sa o zic pe fata, si azi a fost una din zilele alea cand am fost obligata sa stau cu micutul.Eu nu ma joc cu el nu vorbesc sau altceva, doar ii dau sa manance si nimic mai mult, mama mea a venit la un moment dat la noi si a inceput sa se joace cu el si etc si m-a intrebat "de ce nu iti e drag de copilul asta mai mama? " si eu i-am zis ca nu imi plac copii si ea a inceput sa ma bata pe mine la cap ca e verisorul meu si etc, si oricum mama crede ca eu sunt geloasa pentru faptul ca de cand a aparut el nu prea ma mai baga nimeni in seama in afara de tata, plecand de la ea pana la bunici sunt foarte neimportanta dar greseste pentru ca nu imi pasa de atentia ei sau a celorlalti imi este absolut indiferent si oricum, adica nu mi se pare ok de ce sunt eu obligata sa imi pierd timpul ca sa stau sa cresc copii, la randul meu fiind si eu un copil, adica matusimea nu cred ca s-a chinuit ea sa ma creasca pe mine sau se chinuie, de ce face copii daca ea e ocupata cu facultatea? Mama a zis ca se intoarce roata si ca o sa fiu si eu mama si ca asa am sa fac si cu copii mei, si da ii dau dreptate cateodata ma speri si eu de raceala si indiferenta mea, si o compatimesc pe mama probabil ca duce si ea lipsa de copii care sa se joace cu parintii lor iar eu nu prea o bag in seama sincera sa fiu si probabil ca asta nu ii place dar eu nu o sa ma schimb pentru ea sau pentru copilul ala. Poate ca atunci cand voi fi mai mare o sa imi placa de el, atunci cand va putea sa isi poarte singur de grija;
Deci. voi cum sunteti, ati mai intalnit persoane asa ca mine, sunt oare rea?
Multumesc anticipat pentru timpul acordat cititului. O zi frumoasa!

Răspuns Câştigător
| Fiorella18 a răspuns:

Pe de o parte, mama ta greseste pentru ca, odata ce a acceptat sa aiba grija de nepotul ei, ar trebui sa fie ea cea care se ocupa in totalitate de el, atunci cand este la voi acasa; iar daca nu poate acest lucru, iar tie nu iti plac copiii deloc, nu e ok sa te oblige.
Apoi, inteleg ca ea a vrut tare mult sa o ajute pe matusa ta, si e un gest frumos din partea ei, dar si matusa ta ar trebui sa inteleaga ca copilul ei este responsabilitatea ei si a tatalui lui, nu o responsabilitate pe care o imparte cu rudele si ca toate au timpul lor; nu poti face facultate si copil in acelasi timp; trebuie sa alegi!
Nu sunt de acord cu cei care fac copii si apoi incearca sa scape de ei cum pot, dandu'i ba la sora, ba la frate, ba la bunici...si eu sunt insarcinata si mi-am promis ca ma voi ocupa eu de copilul meu, atat timp cat pot, nu voi cauta pe nimeni sa faca treaba care imi revine mie!
Cariera se face si ea la timpul ei, si cand ai un copil (fie ca ti l'ai planuit sa nu, trebuie sa fie pe primul loc)
Apoi, nu cred ca esti rea, dar incearca sa vezi partea frumoasa a lucrurilor, copiii mici au si farmecul lor, chiar daca nu isi pot purta singuri de grija, sunt dragi. Daca privesti lucrurile intr'un mod negativ, nu te va ajuta deloc; sunt sigura ca cel mic are si el "lipiciul" lui, trebuie doar sa comunici cu el, si apoi iti va fi drag.
Nu spun ca trebuie sa te ocupi tu de el, incearca sa vorbesti cu mama ta si sa ii explici ca nu este responsabilitatea ta sa te ocupi de copil, dar in momentele cand va trebui sa te ocupi de el, fa'o cu drag! (macar incearca happy

10 răspunsuri:
| Tinkabell a răspuns:

Pai... mie nu mi se pare ca esti rea..adica mie una imi plac bebelusii sunt inocenti... dar nu fiecare persoana e ca mine, sa le placa sa stea cu bebeii nu iti plac asta este, dar daca tu te consideri rea sad asta depinde de tine, tu stii cum esti, nu noi. Oricum poate ca atunci cand o sa creasca si o sa fie de varsta ta, poate o sa-ti placa smug laughing [glumesc] Oricum, incearca sa fii doar putin mai deschisa cu ei doar foarte putin. pe parcurs. poate poate o sa ajunga sa-ti placa :*

Ceau si o zi placuta :*

| αηιтα a răspuns:

Draga mea, nu cred ca esti rea dar esti o fire foarte rece si nu trebuie sa ai o parere gresita despre matusa ta, la urma urmei este ruda ta.Ba chiar, cred ca ar trebui sa te bucuri ca mama si matusa te lasa sa ai grija de verisorul tau pentru ca asta inseamna ca au incredere in tine. Sper ca ti-am fost de ajutor si incearca sa fi mai calda (ca sa zic asa).

| SimpleGirl408 a răspuns:

Nici mie nu imi plac copii mici! Ii urasc! Si pe mine ma enerveaza satia care zic " Ce ochisori frumosi are piciu' asta "... Bleah... Si cate odata chiar imi e ciuda!

| MojooJoj0 a răspuns:

Nu esti rea laughingPsihologic vorbind as putea sa iti spun ca iti este frica de copii, iti este frica sa fii mama, ti se par prea firavi etc.Asa am patit si eu dar cand te vei indragosti si vei iubi cu adevarat nu iti va mai fii frica, ei fi pregatita sa fi mama si chiar iti vei doriwinkingIti spun eu sigur! Dar va mai trece timp pana atunci...

| AngelOfNight a răspuns:

Trebuie sa recunosc ca nici eu nu ma dadeam in vand dupa copii mici cand eram mai micuta si nu imi explic de ce.
Eu nu cred ca esti rea, daca asa e firea ta atunci mama ta si restul ar trebui sa te inteleaga si sa te accepte.
... si da, am mai intalnit persoane ca tine... chiar mama e asa cu mine (sau era inainte de divort) si ma certam cu ea tot timpul dar nu aveam ce sa-i fac asa ca in final am acceptat-o cu bune cu rele happy

Deci nu iti face griji, is multi ca tine si asta nu inseamna ca e sfarsitul lumii

| larybesk a răspuns:

Eu am o sora mai mica si nici mie nu imi prea place sa ma joc cu ea... dar e totusi sora mea si incerc sa ma cobor la mintea ei.Iti sugerez sa incerci pana la urma nu ii asa de rau o sa vezi tongue incerca! 1

| BlackD a răspuns:

Nici mie nu imi palc copiii mici, mai ales cei care nu ma asculta laughing Rautatea mea mica big hug Cat de mult ne asemanam si eu sunt rece si ma uit si urat cand nu-mi convine ceva rolling on the floor. Si eu am o verisoara de 2 ani jumatate, cand mergem la bunica le spun de acasa parintilor mei "Sa nu va jucati cu Franci, sa nu o luati in brate + restul' ", ei probabil o iau in gluma ce spun eu dar eu spun adevarul, sunt singurul copil si DOAR/NUMAI mie trebuie sa-mi acorde atentie, cand vor sa ma supere zic "mai facem un copil" iar eu straight face waiting rolling eyes nu suport ideea.
Rea niciodata, rai sunt oamenii care nu te apreciaza pentru cine esti de fapt. O zi asa cum iti doresti tu >big grin

| Zenithf a răspuns:

Daca ai fi fost peste (20 ani) o anumita varsta, atunci mi-as fi pus si eu semne de intrebare. Dar la varsta ta cred ca este normal/obisnuit sa simti asa.

| William a răspuns:

Vad persoane ca tine de fiecare data cand ma uit in oglinda.

| pwp a răspuns:

Da...esti putin rautacioasa big grin La fel ca mine laughing)) Si eu ma mai duc cateodata cu mama la nepoata ei (verisoara mea) sa stam cu fi-su si ma cam enerveaza. Dar totusi incerc sa vorbesc cu el, ne jucam...sau se joaca singur si ma lasa pe mine-n pace laughing