Doamne, citesc si ma minunez de comentariile unora dintre voi si de gandirea pe care o aveti...
Fata a spus clar ca omul nu are VOINTA si se multumeste cu minimul, ca nu-i place munca si ca da din umeri la spusele iubitei lui, cu referire la acest aspect, adica nu-i pasa!
Pai cum naiba sa lasi un loc de munca bun, pe motiv ca se munceste 8 ore si nu 6?! Tipului nu-i place sa-si asume responsabilitati, asta e o extrem de mare problema, mai ales la 35 de ani.
Parerea mea e ca nu ar trebui sa te gandesti la cat de frumos se poarta cu tine, ci la cat e de delasator si lenes, pana la urma, pentru ca sunteti doar de 3 luni impreuna, si mai tarziu o sa-ti para rau ca nu ai spus stop la momentul potrivit. Cu o persoana de genul asta nu faci casa buna.
Greșeala multora: se împrietenesc cu persoane străine. Iar după ce au facut asta, după ce au văzut că nu sunt compatibili continuă relația mai departe.
Dragostea ar trebui să treacă peste orice problemă.
Dacă acum iti este greu să dai înapoi, atunci trebuie să mergi înainte. În poziția în care vă aflati voi stati pe loc si nu este bine pentru niciunul.
Dacă cineva nu se descurcă mai mult, atunci trebuie să meargă la scoală; trebuie trimis la scoală să-si continue studiile. O scoală mai înaltă înseamnă un venit mai bun. Încurajează-l la aceasta. Dar nu-l forța; dragostea este îndelung răbdătoare.
Bărbatul este făcut ca să îndeplinească nu doar nevoile femeii sale, ci si dorințele acesteia. Îi trebuie doar o scânteie; aceasta este suficientă ca să treacă în extrema cealaltă si sa stea mai mult la lucru decât acasa pentru binele familiei. Dar pentru asta este nevoie de o scânteie din afara lui. Deci dacă vei reuși ca să pui în inima lui dragostea pentru tine, atunci lucrurile ar sta cu totul altfel.
Până atunci, fiecare trebuie să fie cu banii lui. Dar dacă nu mergeți înainte, despărțirea vă va ajunge din urmă. Adică trebuie să iei hotărârea să îl convingi să-si continue studiile dacă în meseria pe care o are nu poate avea un câștig mai bun. Trebuie să-l motivezi; dar motivația trebuie să fie împletită cu răbdare, si trebuie făcută din dragoste. Altfel efortul tău va fi în zadar.
Mai mult decât atât, traiti în ascultare de Dumnezeu pentru ca El să poată binecuvânta relația voastră.
Vino cu mine castig 2700€ pe luna si ma tin de servici, unicu dezavantaj e ca ma vezi de 2 ori in cursul saptamanii seara acasa ocazional cand cade si weekendul liber
Nu spui nimic despre un "element " cu mare importanta in relatia voastra (de doar 3 luni!), respectiv daca COMPENSEAZA,intr-un fel sau altul,diferenta de venituri--- cu atat mai mult cu cat este binecunoscut orgoliul masculin in materie de venit propriu! Spre exemplu: isi foloseste in intregime salariul pentru traiul in comun,tu neavand nicio contributie? Sau, se ocupa numai el de toate activitatile ce tin de traiul in comun(aprovizionare, gatit, curatenie, spalat, calcat etc)?---sau, macar, se ocupa de cea mai mare parte a acestora astfel incat tu sa te poti odihni dupa munca epuizanta de la slujba?
p.s. Ca o parere personala, nu mi se pare "sanatoasa" nici ambitia ta de a face orice munca doar de dragul banilor! Peste cativa ani, vei resimti consecintele asupra sanatatii fizice si mentale!
Ma faci materialista in necunostinta de cauza! El are capacitati, se derscurca foarte bine la fostul loc de munca dar nu i-a mai placut pentru ca trebuia sa munceasca 8 ore pe zi. A spus ca prefera un serviciu mai usor, care nu implica responsabilitate si sa fie la 6 ore in conditiile in care are 35 de ani iar eu 27. Orice loc de munca bine platit implica si responsabilitate. Nu este totul roz. Mie mi-a dat dovada de imaturitate. Ce o sa faca la 6 ore? Si serios? Daca ne intemeiem o familie? Daca o sa apara la un moment dat un copil? Nu e vorba doar de mine. E vorba si de el si de viata lui.
Trebuia sa munceasca 8 ore pe zi?!
Si asta era mult?!
E clar, nu ii place munca. De nici un fel. Si are 35 de ani. E complet iresponsabil.
Nu te lua dupa "justificarile" din raspunsul pe care mie mi l-a dat!---raspunsul ei este unul tipic, de frondă, care vine dupa ce-a vazut incotro bate "vantul"!
Mie-mi "miroase" urat --- si nu sunt singura!
Nu, tocmai! Vrea un job simplu si sa munceasca cat mai putin ca sa aiba timp sa mai iasa si cu prietenii. I-am explicat ca intr-o relatie lucrurile nu functioneaza asa! Inca nu ne-am mutat impreuna, eu locuiesc in Bucuresti cu chirie, a spus ca vine si el dar la fel. un loc de munca usor unde sa nu aiba multe responsabilitati! El nu se gandeste ca va trebui sa contribui si el cu chirie, facturi si mancare? Nu a spus nimic despre asta. Evita subiectul de fiecare data.
Iti spun doar un lucru, daca nu ii place sa munceasca 8h pe zi si prefa 6h, iti spun eu ca e o putoare, stiu astfel de oameni si nu e treaba sa-ti faci casa cu ei, daca la 35 de ani, nu poate sa duca 8h pe zi, cred ca iti dai seama cum o sa fie la 45, o sa prefera sa traiasca pe spatele tau, iti garantez asta pentru ca stiu cazuri. Mai bine te-ai desparti acum de el, nu esti materialista, doar vrei sa ai un confort si chiar e intemeiata ingrijorarea ta.
Tu SIGUR ca esti materialista, daca pui astfel problema!
Nimeni nu pleaca de la un loc de munca (mai ales unul bine platit) fara un motiv temeinic, la un loc unde se plateste mult mai slab.
Aici sunt doua aspecte:
1. Pentru acel salar ce efort trebuie facut, cata responsabilitate si periculozitate este:
- Daca pentru 1 leu trebuie sa bati 1 cui, atunci este bine platit.
- Daca pentru acelasi 1 leu trebuie sa bati 1000 cuie, atunci este sclavagism.
2. Tu ai pretentia ca el sa castige bine ca si tine.
Intrebarea mea este: DE CE nu-i gasesti un loc de munca la fel de bine platit intr-un domeniu unde el il poate castiga cu tot atat efort ca si tine?
Nu mai continui discutia mea mei departe, DAR te intreb:
- Daca tu vei fi data afara de la actualul tau loc de munca, ce vei face, daca gasesti doar job-uri la salar minim? Te vei angaja in acele conditii sau vei prefera sa nu lucrezi deloc?
- Ce ai face daca EL ar castiga bine, iar tu ai castiga putin (sau deloc) si pentru asta iubitul tau ti-ar da picioare?
Roata se invarteste, maine poti ramane TU pe drumuri, iar daca nu ai langa tine pe cineva care te sustine si la bine si la rau, atunci vei avea de suferit foarte mult, mai ales la o accidentare sau la batranete!
Cu bani nu poti cumpara orice, dar exista situatii in care nici banii tai nu ajung!
Ai dreptate, dar la felul cum pui problemea nu prea ai.
Sunt altii care nu muncesc deloc.
Daca el accepta un salariu minim pe economie e problema lui.
Majoritatea accepta si pe alta parte se vaita.
Mai dai timp, daca nu poti accepta, pune punct si gata.
Daca crezi ca asta e o solutie.
Draga mea, este clar ca nu il iubesti!
Iar despre el, pot sa-ti spun din experienta mea de viata, ca nimeni nu se schimba, oricat ai incerca tu sa faci asta! Trage tu concluziile!
Eject, altul! A plecat ca erau multe de facut? Sa fim seriosi! Tu cum de cistigi mai mult ca el? Ai sapte capete, sau cum? Nu e vorba sa fii materialista, dar te iubeste acum. Sa zicem ca la un moment dat o sa fii bolnava si o sa tb sa aiba grija de tine/sa te duca la doctori samd. Daca o sa i se para prea multe de facut si te lasa atunci? Nu e vorba de materialism. E vorba ca din ce vad eu ca povestesti el e o panseluta. Nu cumva sa se streseze, ca vai. Daca tot aduci tu mai multi bani, plateste-i un curs de specializare intr-o meserie care prinde si aici bine si e cautare. Gen. nu stiu, kinetoterapeut sau ospatar/bucatar, gasiti voi.
Macar munceste cat de cat.
Tot mai multe femei se plang ca barbati lor nu vor sa munceasca sau se plang de munca prestata si e ciudat.Si eu am intampinat probleme de genul intr-o relatie si nu e placut.E normal sa vrei o siguranta iar gandul ca in curand nu o sa ii mai ia nici pe aia 13 si o sa il ti tu nu are cum sa nu iti vina in minte.
O sa fiu blamata pentru ce o sa spun acum si nu vreau sa fac polemici dar adevarul trebuie spus.La un barbat asta ii e ocupatie mai principala de cand lumea bunastarea familiei cam asta face el in principal.Merge la munca vine acasa dar daca nici atat nu prea este in stare sa faca inseamna ca lumea asta se intoarce cu fundul in sus.Nu zice nimeni ca femeia sa nu munceasca sau ca barbatul sa aduca sute de milioane da lenea si plansul nu ii e caracteristic.
Nu esti materialista esti o fata muncitoare ce se pare ca nu a ales bine partenerul. Vorbeste cu el si explica-i ca nu e normal si ca ar trebui sa nu mai fie atat de sensibil daca vrea sa puteti trai bine.
Sincer, este oarecum penibil...
Este o alegere destul de grea si s-ar putea sa-ti fie destul de greu sa gasesti pe cineva care sa te trateze atat de frumos ca tipul asta dar, trebuie sa te gandesti ca la un moment dat o sa apara niste probleme iar el nu o sa poata sa contribuie atat cat o faci tu.
O sa te simti folosita.
Lui ii raman multe ore libere... raspunsul la intrebarea ta se afla in activitatile lui din acele ore. Daca nu face nimic util atunci chiar nu merita sa-ti bati capul. In zilele noastre ai multe oportunitati iar in timpul respectiv ar putea sa participe la cursuri pentru a se specializa in alt domeniu. Exista cursuri din fel si fel de domenii, de la gatit pana la programare. Trebuie doar sa vrei sa inveti si sa fii pasionat. Cariera o poti schimba, mai ales daca nu esti batran.
Este internetul plin. Cateva exemple sunt cursurile de la linkacademy, oracle, coursera... (unele dintre ele necesita cunostinte de engleza) Ideea e ca se poate.
Totusi, poate se face si el util in alte moduri. De exemplu, poate ca face el toata munca prin casa dar ma indoiesc.
Gandeste-te bine... e absurd sa il tratezi atat de usor. Sunteti o echipa. Nu e drept ca unul sa stea 8 ore si sa aduca majoritatea banilor, in timp ce al 2-lea nu are si el vointa de a aduce o contributie.
Solutia pe care a gasit-o sotia unui cunoscut a fost divortul si ei se iubeau si se intelegeau foarte bine impreuna. Dar unele lucruri mici pot genera probleme mari.
Nu e vorba de materialism, e vorba de siguranta financiara in acest caz.
Sunteti impreuna de 3 luni. E mai usor sa spui pa acum decat mai tarziu.
Dar asta e doar o parere personala.
Nu poți face oamenii să facă ce vrei tu și nici să-i schimbi în vreun fel. Poți doar sa le spui părerea ta iar ei dacă doresc vor tine cont de ea.
Tu intreaba-te dacă îl iubești pe iubitul tau așa cum e, in întregime, nu doar părți din el. Pune in balanta intr-o parte sentimentele tale pentru el, sentimentele lui pentru tine și comportamentul lui, iar în cealaltă parte lucrurile care te dezamăgesc la el. Care atârnă mai greu?
Jobul e problema acum dar poate nu va rămâne toată viața cu el. Poate se satura și găsește altceva. Afla care sunt aspirațiile lui si cum își vede el viitorul.
"...nu am ce sa ii reprosez... ", "... Sunt extrem de stresata in ultima perioada din cauza iubitului meu... ". " Nu sunt materialista". "...nu am ce sa ii reprosez... ", "de ce ar trebui eu ca fata sa fac sacrificii", " Nu sunt materialista".
bun asa: 10+ cu felicitari si coronita
Fata draga, daca nu poti trece peste acest aspect fa bine si nu il incurca. Al meu m-a cerut in casatorie cand a ramas fara serviciu, iar acum are minimul pe economie in conditiile in care eu castig de 4 ori mai mult ca el in prezent. Dar este un barbat minunat si doar nu ma lipseam de el ca om pentru ca nu acum nu castiga mai mult ca mine. Lucrurile intr-o zi se pot inversa din acest punct de vedere, insa recunosc ca al meu este si ambitios si sunt perspective de promovare pe jobul care este acum, iar el depune multe eforturi sa faca fata tuturor provocarilor din viata sa de acum. Il apreciez ca om, iar daca tineam cont de aspectul financiar al lui, pierdeam omul minunat care il am langa mine si de la care astept un copil.
Asa ca ai doua solutii: il accepti asa cum este si cu jobul pe care il are acum sau il lasi in pace sa isi gaseasca alta fata care sa stie sa il aprecieze pentru calitatatile sale de om. Succes
Nu sunt absurda! Daca ar fi ramas fara job din motive bine intemeiate, ca nu se descurca, ca l-au dat afara etc. bineinteles ca i-as fi alaturi tot timpul, cu totii trecem prin situatii de genul acesta la un moment dat. Dar situatie este diferita! Nu vrea sa faca munca fizica (asta ca sa nu interpretati ca doresc sa fiu cu o persoana cu o functie inalta, daca eram atat de materialista ma incurcam cu unul cu bani dar mie mi-a placut la el felul cum se comporta cu mine). Din pacate pe parcurs am observat ca este delasator pentru ca a fost obisnuit cu bani de la parinti si acum ii este greu sa se adapteze la un loc de munca. Cauta motive oriunde ca ceva nu e bine. Nici la mine nu e usor, am muncit din greu sa promovez, lucrez si 12 ore pe zi si parintii mei s-au chinuit sa ma ajute sa fac o facultate buna si sa imi fac un viitor. A aparut el in viata mea dar imi este frica ca o sa ajung la 35 de ani ca si el si situatia sa ramana aceeasi sau chiar se poate mai rau. De aceea aveam nevoie de un sfat deoarece nu vreau sa il incurc nici pe el dar cand i-am spus de faptul ca ma deranjeaza ca e ambitios a dat din umeri si a spus ‘’pai si ce vrei sa fac. asta e...’’. Cand putea ca si barbat sa spuna ca poate este situatie de moment, nu stiu... Totusi are 35 de ani. Daca pana acum nu s-a gandit la un job serios asta ma face sa cred ca este iresponsabil si nu se gandeste la viitor.
Atunci ti-ai dat singura raspunsul! Sincer nu cred ca ai nevoie de sfaturi in legatura cu ce vei face. Succes in alegerile cele bune!
Thomas Edison spunea: "In viata, majoritatea oamenilor pierd o oportunitate, pentru că e imbracata in salopeta si arata ca munca."
Se pare ca "barbatul" tau este abonat la pierdut oportunitati. In stadiul actual al relatiei, se poate sa mearga, dar in momentul in care vor apare responsabilitati majore, stilul asta pagubos nu o sa-l ajute. Si fortat fiind sa schimbe ceva in modul lui de viata, va face schimbari in locurile nepotrivite si s-ar putea sa nu se mai comporte ata de frumos.
As zice sa incerci sa discuti serios cu el, dar la 35 de ani ai lui, greu sa mai schimbi ceva.
Mai bine sa castige mai putin si sa fie mai putin stresat decat sa castige mult si sa vina acasa plin de nervi descarcandui pe tine.
Daca va iubiti ar trebui sa continuati sa stati impreuna si la bine si la greu. Viitorul e imprevizibil. Poate ramai tu fara munca iar el fiind un baiat care se multumeste si cu mai putin nu iti va reprosa nimic.
Mi se pare foarte aiurea sa te desparti de un om care te iubeste si respecta doar pentru ca nu are mai multi bani si prefera pacea mintii in locul acestora.
Se pare ca are vointa de munca.Cand muncesti pe salariul minim chiar trebuie sa fii motivat.
Trebuie sa speri ca in viitor se va mai schimba situatia.
Nu te desparti de el daca se poarta biine cu tine si simti ca te iubeste!
Si de ce nu se intelegea cu fostii colegi? Poate pentru ca ei munceau in locul lui. "Ca erau multe de facut".
Spui ca nu esti materialista, dar in toata postarea numai la bani te referi. Gandeste-te ca daca va faceti o familie impreuna, tu te vei ocupa si de copii, si de gospodarie, vei avea si serviciu, iar el... nu e atras de munca. Se poarta "frumos" cu tine, pentru ca il intretii.
Acum, depinde si ce iti doresti tu. Daca vrei doar un barbat la casa, "de umbrela" ca sa fii in randul lumii, sa nu fii judecata gresit pentru ca esti singura, el este bun. Dar daca vrei bani (asta reiese desi tu negi), atunci cauta altul.
Daca era invers asa trebuia sa gandeasca si el?
Voi va certati, voi va impacati. Important este sa va iubiti si sa fiti uniti la o problema. Cand este iubire, problemele trec mai usor.
Daca nu ai ce sa ii reprosezi inseamna ca nici el nu are ce sa iti reproseze tie.
Iubirea e de ambele parti, nu lasati banii sa va desparta ci ajutati-va si iubitiva si la bine si la greu.
Nu exista ceva mai frumos decat dragostea, cand ea din inima izvoreste si pe doi indragostiti ii uneste.
Sa va ajute Iisus Hristos sa fiti uniti, sa va iubiti si sa intemeiati o familie cu dragoste, armonie si fericire.
Buna! Daca tu spui ca pentru el asta nu e o problema, va fi destul de greu sa-l convingi sa-si schimbe perspectiva.
Pe de alta parte, el ar trebui sa fie ceva mai orgolios si sa-si doreasca sa faca ceva in sensul asta.
Chiar si asa, intrebarea se pune si altfel: nu cumva el a renuntat la jobul cu multe responsabilitati pentru ca nu facea fata? Daca el nu poate duce mai mult de-atat, e cam aiurea sa fie fortat sa faca mai mult.
Tu spui ca se comporta ireprosabil cu tine. Cum este el in viata de dincolo de job? Poate ca latura asta a lui poate echilibra minusurile la capitolul cariera si poate ca trebuie sa lasi lucrurile asa. Oricum, niciodata nu va fi totul perfect nici in relatie, nici in viata de familie. Deci gandeste-te de unde esti dispusa sa sacrifici si poate asa vei avea raspunsul.
Eu zic sa îi mai dai o șansă deși sunteți împreună de 3 luni doar și ar fi mai ușor să te desparți de el acum dar dacă va iubiți atunci mai dai o șansă. Într-adevăr ar fi normal ca și el să își dea silința pe partea cu munca și știu cum e ca degeaba se comporta el ireproșabil cu tine dacă tu nu ești mulțumită în toate privințele. Încearcă totuși să mai discuti cu el deschis și spune-i tot ce te doare poate poate dacă vede ca insiști cu chestia asta se va schimba. Succes! pan la urma e decizia ta.
Cauta-ti partenerul perfect si ofera-i si lui sansa la fericire. Oamenii nu se schimba!