O intrebare pentru cei care au incercat asemenea caz Vreau un caiel da mama nu ma lasa sa-mi iau cum o conving sa ma lase sa-mi cumpar un catel cum o conving? pls:*:X funda

Ceaiuldetei ti-a raspuns la fix: promiti si chiar de tii de cuvant ca vei face curat dupa el, ca te vei ocupa de mancarea, apa si periatul animalului, de taiat ghearele.Un caine nu e un moft pentru ca implica o imensa responsabilitate; daca ai de gand sa-l lasi in grija parintilor si tu sa-l scoti numai marti si vineri la plimbare, uita ideea cu cainele...

Cautati unul care e usor de intretinut si nu lasa par prea mult si pe care il poti struni bine.

Promite-i in scris ca DOAR tu o sa ai grija de el si ii cumperi mancare din banii tai de distractie!

Plus ca un animal in preajma iti imbunatateste campul energetic.

Asculta-ti parintii si promite-le ca o sa inveti mai bine la scoala.

Frumoase răspunsuri ai primit.
Eu sunt a dracului și îți răspund și eu.

Pentru un animal, trebuie SPAȚIU și BANI. Românii nu mai au așa ceva.

Nu chinui un animal, ca să dea din coadă pe lângă tine în 40 de metri pătrați sau în 70 de metri pătrați.

Animalul are nevoie de natură. Dacă printr-o minune îți cumpără, trebuie să stai să strângi rahatul după el, să îi dai de mâncare, să-l plimbi mai ceva ca pe tine, pentru că are nevoie de aer. Și tu ai nevoie de aer, dar tu nu ești câine. Tu mai poți sta în casă. Animalul, nu. Iar dacă stă, stă pentru că cineva face japcă din el, nu că vrea el.

Dacă părinții ți-l vor cumpăra, va trebui să le mulțumești făcând diverse chestii, că așa se face: iei note bune la școală, nu vii târziu, nu te îmbraci ca o pițipoancă, ajuți la făcut mâncare, ajuți la spălat vase, faci curat prin casă, duci gunoiul și așa mai departe.

Astea oricum va trebui să le faci. În caz că ești o răsfățată, va trebui să nu mai fii. Pentru că viața e grea. Cu sau fără câine, e grea.

Ai răbdare și dă-ți timp.

Nu îi toca la cap prea mult. Că părinții tăi, e posibil să nu fie ca părinții persoanei de mai jos care ți-a lăsat comentariul respectiv. Și părinții tăi se pot stropși la tine că ai mofturi când n-ai haine noi de școală sau manuale noi. Plus multe alte motive, dar nu cred că vrei să ți le înșir pe aici.

În cel mai fericit caz, spune-le că nu e nevoie să dea bani pe animăluț și că sunt moca la crescătoriile pentru câini și că îi rogi frumos (fără să bați din picioare) să meargă împreună cu tine, ca să îți alegi unul. Și da, promiți să ai grijă de el și da, te ții de cuvânt, că altfel, nu mai pupi nimic a doua oară.

E foarte-foarte important să înveți să îți păstrezi cuvântul, mai ales în fața ta. Altfel oamenii (părinții, prietenii, colegii, vecinii, amicii și așa mai departe) nu vor mai avea încredere în tine. Iar oamenii sunt FOARTE obișnuiți să n-aibă încredere nici în umbra lor, darămite în copilul lor - oricât ai crede tu că părinții sunt cei mai bengoși oameni de pe pământ, care vor avea negreșit VEȘNIC încredere în tine. E o iluzie. Înveți tu mai târziu.

Vezi și tu ce iese... Și dacă ți-a fost cu supărare că am fost drăcoasă și nu te-am pupat în fund, am încredere (eu știu să am încredere) că îți va trece în câțiva ani. Până atunci, probabil îți vei cumpăra propriul cățel.

Nu îți lua o dihanie mică. Că va fi pe post de fraier care dă din coadă și atât. Ia un animal ca lumea, care să fie prietenul tău și să te și protejeze, dacă se lasă cu nasoale pe afară. Dacă vrei o recomandare, îți recomand ciobănescul german. Vezi că lasă mult păr și e cu toane, ca și omul, dar dacă îl tratezi bine și îl iubești și îl repari pe la veterinar de fiecare dată când are nevoie, îți va fi cel mai bun prieten - dincolo de om, doar că oamenii vin și pleacă în funcție de toane și alte probleme sau vise și iluzii cu care obișnuiesc să se mai hrănească ei, pe când animalul se va hrăni doar cu tine și doar cu apă și mâncare și mult aer - pentru că animalul ăsta, e mai loial decât omul (dacă ții la asta).

Dacă îți iei o putoare de asta mică, care să facă frumos pe la vecini și colegi de școală, n-ai făcut nimic. Ți s-a îndeplinit un moft, te bucuri de el un pic și aia e. Succes. Cântărește toate răspunsurile de aici, trage-ți concluziile și vezi ce ai de făcut. Eu zic să te gândești de două - trei ori înainte. Curaj.

Eu sunt in asemenea cazDeocamdata atept sa'l gasesc(eu vreau un husky)
Sincer eu ma bazez pe tata.
Mama nu a fost de acord de loc.Dar acum e.
Eu am facut asa.
Zilnic vorbeam despre husky dar zilnic.
Ii laudam si spuneam cat sunt ei...(frumosi,destepti,ca ai vazut la nu stiu cine, si ai citit ceva despre ei si le aratam pe net (poze, video)
Asta e toata chestia
La mine, in cazul mamei am reusit, si ea nici nu a vrut sa auda dar acum vrea si ea
P.s:eu am si 2 vecini care au husky si ii plimba pe aici si de fiecare data la 7 seara stau cu ai mei pe afara ca sa ii vada
Mult noroc

Si euu am patit la fel dar am tot insistat si i-am spus ca o sa merg cu el la plimbare de 5 ori pe zi sa mai mult, am facut anumite promisiuni.Pana la urma am convins-o sa imi i-a un bichon maltez(chiar am vrt un bichon e mic, jucaus, iubitor etc) Mult succes!