Asa pateam si eu cand eram mic dar acum ca sunt mai mare ma bag si daca nu termina dau si in el.Mai degraba dau in tata care nu se potoleste decat s-o vad pe mama cum sufera nu?
Dar tu esti fata si singura solutie este sa te duci la politie.
Daca a dat o data in mama ta a fost de ajuns pentru ca asa o sa faca mereu indiferent ce o sa-i spui.Singura solutie este ca mama ta sa bage divortul. daca vrei sa vorbim mai multe baga ID meu in lista: yo_kiss_4uh
Incearca sa o convingi pe mama ta sa divorteze. Spune-i sa se gandeasca la surioara ta, pentru ca ea e mica si nu trebuie sa creasca cu traume. Nu ii spuneti nimic tatalui tau, pentru ca e posibil sa se lasa cu alt scandal si amenintari. Incercati sa va asigurati un loc in care sa stati. La o ruda sau sa inchiriati ceva. Plecati de acasa cand el este la munca, cu bagaje, cu acte, cu tot ce va trebuie. Dupa asta, mama ta poate sa bage actele de divort si apoi va faceti griji pentru partaj. Nu ii spuneti tatalui unde stati, ca sa nu vina dupa voi. Stiu ca nu e tocmai etic, dar e cea mai sigura cale pentru voi. Nu il lasati sa va distruga psihic. Meritati ceva mai bun!
Poti suna la telefonul copilului, 116111, este gratuit, acolo raspund psihologi si se ocupa de astfel de cazuri, stiu cel mai bine ce sfaturi sa-ti dea, si ca abordare, si din punct de vedere legal/juridic. chestia e ca la politie trebuie sa suni sa-i chemi atunci cand tatal tau este in plina criza si scandalul in toi, altfel politia se baga mai greu in cazuri din astea cu toata legea. mama ta ar trebui sa depuna plingere la politie, sa mearga sa obtina certificate medico-legale de constatare a urmelor abuzurilor/batailor. ia-ti inima in dinti odata si abordeaza-l pe tatal tau cand e treaz, desi asta este o boala incurabila, din pacate imi pare rau pentru voi, singura chestie majora care s-ar putea intampla ar fi ca mama ta sa reactioneze si sa divorteze, poate la ea ar trebui sa insisti.
Eu cred ca daca mergi si vorbesti cu un politist sa-l sperie putin o sa se potoleasca, roaga-l frumos sa nu-l amendeze, sa-i de un avertisment
Uau Sa nu incepem cu decizii FOARTE proaste... am inteles ce simti tu mama ta, sora ta dar de aici si pana la omor e mult prea mult de mers
Deci sa le luam pe rand... sa vorbesti -cu tatal tau este exclus pentru ca chiar daca ti-ai face curaj nu cred ca te-ai intelege cu el, nu pare genul de persoana
-poate ca trebuie sa vorbesti cu mama ta sa ia atitudine, fa-o sa inteleaga ca nu trebuie sa traiasca asa si ca daca el va continua in felul asta s-ar putea ajunge si la divort, ea nu o sa accepte din prima caci o sa se gandeasca la voi doua dar explica-i ce efect are ce face tatal tau contra ta si a surorii tale...
- desi nu e o varianta care ti-ar putea place ( nici eu nu sunt adeptul ei ) mama ta ar putea face plangere dar asta nu are un rezulatat sigur ori tatl tau face mai rau ori se potoleste cu amenda pe cap
Daca mai gasesc ceva te tin la curent
Succes
Am uitat sa precizez ca mama mea a intentat procesul de divort, este la inceputul lunii mai dar eu nu cred ca se va rezolva ceva. Din contra, cred ca va fi mai rau... El oricum va sta in aceeasi casa cu noi
Va multumesc tuturor pentru raspunsuri si da, stiu ca omorul nu e o solutie, dar in acele momente nu mai gandesc limpede si tot ce as vrea este sa-l vad mort. Oricum nu as fi in stare de asa ceva, numai cand ma gandesc ca el ar putea pati ceva, ma trec fiorii si sincer nu-i doresc raul dar la nervi spunem si gandim multe
Nu cred ca prima idee sa nu mai traiti asa, e politia! Pentru ca daca e asa violent nu se stie ce iar face mamei tale! De ce nu divorteaza? Am inteles, e greu cand parintii divorteaza dar e mai greu sa traiesti asa! De ce nu vorbiti cu mama voastra sa divorteze?
Hey! Sincer imi pare foarte rau pentru tine.Eu am o familie perfecta, care ma iubeste si ma ocroteste deci nu iti pot intelege suferinta dar pot sa imi imaginez cat iti e de greu. Cel mai bun lucru care poti sa il faci e, in primul rand sa o duci pe sora ta la un psiholog si sa vorbesti cu mama ta si sa cereti ajutor:de la politie, de la protectia copilului, de unde puteti, fiindca treaba pare foarte serioasa. Oricum asta nu e viata! Ai 18 ani, fa ceva! Oricum esti pe drumul cel bun.Primul pas in rezolvarea unei probleme e sa recunosti ca ai o problema.Iti urez tot ce e mai bun! Sper din suflet ca suferinta ta sa ia sfarsit!