Bună.
Nu am luat bătaie niciodată de la părinți și asta este una din lucrurile care am iubit la ei.
I-am respectat chiar dacă am și greșit față de ei.
Le voi purta iubirea în suflet toată viață chiar dacă nu-i mai am.
Pa, pa.
Imi pare rau pentru ca nu-i mai ai E foarte dureros sa nu ai pe cineva care sa te ia in brate, si sa-ti dea iubirea parinteasca
Tu cati ani ai?
Bună.
Întrebare fără relevanță!
Comentariul nu ține loc de întrebare.
Pa, pa.
A vrut și el fundița, na! A crezut că pot fi acordate și două funde pe același răspuns (al tău, bineînțeles ). Deci ce mai "conta" de unde glisează și dă un copy/paste, când scopul trebuia atins?
Bună.
Te contrazic. Am pomenit de cel mai sensibil punct al meu, părinții pe care nu-i mai am. De vreo două săptămâni plâng zilnic de dorul lor, nu mai pot controla acest sentiment al despărțirii, îmi este enorm, enorm, enorm de greu fără ei.
O seară plăcută.
Pa, pa.
N-ai inteles...Lasă!
Bună.
Nu intervenția ta este pricina, ci atitudinea acelui user.
Pe mama am pierdut-o acum trei ani, pe tata anul acesta, pe 17.08.
Deci...
O seară liniștită.
Pa, pa.
Parintii sunt pana la urma cei care ne-au dat viata si merita respectul vrand nevrand. E putin probabil sa gasesti pe cineva cu adevarat sa nu isi iubeasca parintii chiar daca promoveaza acest lucru. Crede-ma ca oricat zic ca ii urasca atat de mult ii iubesc in interior dar nu au curajul sa-l recunoasca.
Da am primit o palma de la parinti dar stiu ca acele palme sau ce consecinte am suferit la deciziile mele incorecte au fost ca ma iubesc ei pe mine si ca acum rezultatele se va in bine.
Am luat la bataie...de mi sa luat de bataie
Oricum, ii iubesc asa cum sunt, mai putin pe tata, nu merita.
Am primit nu numai palme.
Si ii iubesc mai mult pentru ca m au ''lecuit'' am ajuns in directia corecta. Trebuie sa am grija la pasi.
Ii iubesc foarte mult si din pacate realizez asta doar cand sunt trista, cand am nevoie de ei sau cand simt nevoia de o imbratisare.
Nu-i pretuiesc mereu, dar ii iubesc ca ochii din cap.
Sunt singurele persoane + iubitul meu pentru care intr-adevar as face orice.
Si nu, nu am primit niciodata vreo palma de la ei.
Buna! Imi iubesc si imi respect parintii foarte mult. tata nu m-a batut niciodata, dar mama mi-a tras de mai multe ori cate o palma sau m-a mai tras de par sau mi-a dat cate un umeras la fund.Asta insa nu m-a facut sa o respect mai putin sau sa-i port pica...nu au fost batai grave si nici pe nedrept.
Dar tu, ingerinfrant? Iti iubesti parintii, ii respecti, ai luat vreodata bataie?
Bună!
Când eram mai mică da.
Am luat bătaie, acum nu.
Îmi iubesc părinţii foarte mult, am în playlist-ul meu o melodie dedicată lor, îmi sunt tot ce am mai drag pe lumea asta, nu-i i-aş da pe nimic în lume.
Te pup!
Da,ii iubesc foarte mult, niciodata nu am fosr ranita, batuta de ei prea tare (mama daca faceam vreo trasnaie ma lovea la fund cu paleta de muste ).De aceea ii respect si ii iubesc foarte mut
Da, ii iubesc mult si ii respect..cat posibil.nu, nu m-au lovit niciodata, dar de pedepsit m-au pedepsit, dar FARA violenta
As face orice pentru ei. Ii iubesc foarte mult. Iar faza cu bataia, da, am luat bataie o singura data: in clasa I k nu scriam frumos si mi-a dat cateva. Aia a fost singura bataie luata.
Oricum s-ar comporta cu tine sa ii respecti!:*
Nu am fost batuta, nu am primit nicio palma. Daca mama sau tata imi reprosau ceva realizam ca este gresit ce am facut si plangeam . De cele mai mult ori am fost cuminte, dar asta nu datorita educatiei lor, dar am invatat de mica sa raspund de propria viata, si de multe ori ma gandeam la consecinte. La un lucru nu am renuntat la reprosurile pe care le fac si astazi si sper sa le fac si in viitor.( Daca omul nu realizeaza ca greseste, este necesar sa afle, intr-un mod frumos sau urat). Insa nu neg ca nu am facut si greseli am fost si sunt si eu copil. Imi iubesc parintii!
Ii iubesc foarte mult dar sunt mica asa ca nu ii respect foarte mult. Cateodata ma gandesc... ce m-as face fara mama? Oare voi muri dupa ce nu vor mai fiin ei? Si intrebari de genul. Am primit bataie de la ei dar si pedepse. Niciodata nu m-au lovit tare doar cu palma sau cu nuiaua.
Imi iubesc parintii extrem de mult si da am luat bataie cand eram mica pentru unele nebunii dar acum m/am maturizat si vad ca mi/a prins bine invatatura lor. uneori daca te cearta sau te bat o fac numai dar numai pentru binele tau. deci iubeste/ti parintii si pretuieste/i ca cea mai mare comoara
Da,ii iubesc.
Mai ales pe mama..care m-a crescut...pentru ca tatal meu este plecat din tara de cand m-am nascut si il vad maxim de 3 ori pe an il consider asa mai ca pe un strain.dar na..nu am ce face..asta-i viata
Da, îi iubesc şi îi respect foarte mult pentru că mereu au muncit pentru mine şi sora mea să ne poarte în şcoală şi liceu şi să nu ducem lipsă de nimic. Şi recunosc că, când eram mai mică am mai luat bătaie şi vreo două palme pentru că eram cea mai mică şi nu prea ascultam şi făceam prostii, dar mereu mi-au vrut binele şi pentru asta îi respect.