Buna!
Va iubiti parintii,cat de mult ii respectati, ati primit macar o palma de la ei vreodata?

Imi iubesc parintii, si faza cu bataia, da, de multe ori, erau dati cand ma bateau zilnic, din cauza faptului ca tata este betiv. Dar si mama a dat in mine, cat si fratele meu, nevinovata fiind. Dar tot ii iubesc. Ma gandesc deseori la lucrurile astea.

Am primit nu numai palme.
Si ii iubesc mai mult pentru ca m au ''lecuit'' am ajuns in directia corecta. Trebuie sa am grija la pasi.

Le-as da foc! Ii urasc!

1) da
2) 100%
3)nu

Buna! Imi iubesc si imi respect parintii foarte mult. tata nu m-a batut niciodata, dar mama mi-a tras de mai multe ori cate o palma sau m-a mai tras de par sau mi-a dat cate un umeras la fund.Asta insa nu m-a facut sa o respect mai putin sau sa-i port pica...nu au fost batai grave si nici pe nedrept.

Am luat la bataie...de mi sa luat de bataie
Oricum, ii iubesc asa cum sunt, mai putin pe tata, nu merita.

Bună!
Da.
Mult.
Da.
Pe curând!

Da,ii iubesc foarte mult mai ales pe mama da am primit o palma de la ei de la tata am si primit bataie...

Normal ca ii iubesc! Cred ca oricine isi iubeste parintii, chiar daca unora le ia mai multi ani sa-si dea sema.
Parintii sunt cei care ne-au adus pe lume, s-au chinuit sa ne suporte pana acum, sa ne educe si ne iubesc fiecare in felul lui.

Hai sa-ti spulber visele. Nu. Niciuna de mai sus. Argument foarte simplu: Au lipsit. Intotdeauna. Nu am stat cu ei de la 2 ani, stau cu bunica-mea. Pe ea o iubesc ca pe o mana, bunica-miu' nu mai e. Dar pe ei, nu, in niciun caz. Nu asa se trateaza un copil.

Ii iubesc neconditionat.
Am destule motive sa-l urasc pe tata.
Destule motive sa trec peste si sa-l iubesc pentru ca este de gasca.
Nu-mi amintesc, posibil, dar nu-mi amintesc , la cate tampenii am facut as fi meritat.

Nu am fost batuta, nu am primit nicio palma. Daca mama sau tata imi reprosau ceva realizam ca este gresit ce am facut si plangeam . De cele mai mult ori am fost cuminte, dar asta nu datorita educatiei lor, dar am invatat de mica sa raspund de propria viata, si de multe ori ma gandeam la consecinte. La un lucru nu am renuntat la reprosurile pe care le fac si astazi si sper sa le fac si in viitor.( Daca omul nu realizeaza ca greseste, este necesar sa afle, intr-un mod frumos sau urat). Insa nu neg ca nu am facut si greseli am fost si sunt si eu copil. Imi iubesc parintii!

Dar tu, ingerinfrant? Iti iubesti parintii, ii respecti, ai luat vreodata bataie?

Bună!
Când eram mai mică da.
Am luat bătaie, acum nu.
Îmi iubesc părinţii foarte mult, am în playlist-ul meu o melodie dedicată lor, îmi sunt tot ce am mai drag pe lumea asta, nu-i i-aş da pe nimic în lume.
Te pup!

Buna.Ii urasc.I-as condamna la puscarie pe viata daca as putea.

I-am iubit cât am fost copil și tânjeam după atenția și protecția lor. Iubirea a cam ajuns la 0 când am realizat că n-am fost un copil dorit ci doar o povară care trebuia dusă de ochii lumii.Mi-am luat bătaie și de multe ori nu pricepeam cu ce greșeam,parcă dădeau in mine cu plăcere, astfel am trăit cu frica in sân, fapt care a dus la chinuirea mea de restul colegilor în școala, practic nu aveam curaj să vorbesc cu nimeni sau mai rău nu îndrăzneam sa ripostez la tot ce mi se întâmplă rău în școala.Mi-am dat seama că mama nu prea m-a avut la suflet după ce am născut, venea și-mi făcea scandal din nimic, ma judeca în trecut pentru nimicuri și mereu credeam că e adevărat tot ce spunea.Astazi procedează la fel numai că acum am discernământ și mi dau seama că multe din judecățile ei sunt fara noima și fundament.Nu știu exact motivul dar asta cred...și-a mâncat tinerețea și a făcut sacrificii de ochii lumii pe care le regreta pana in ziua de astăzi.Am ales să încheiem relațiile definitiv pentru că nu există nici un pic de armonie atunci când ne vedem.