Nu il enerva. Ia-l usor, frazele alea cliseice sa stii ca ajuta putin, chiar daca pe moment nu ar recunoaste. Poti sa-i spui ca poate avea incredere in tine sa se descarce (formulezi cum vrei). Enervatul nu se mi pare o alternativa rezonabila, nu stii cum reactioneaza, poate se supara pe tine si nu iti mai vorbeste deloc.
Aia cu enervatul functioneaza doar in filme, daca nu tii situatia sub control, se si arunca... Fii langa el cand are nevoie de ceva, propune-i sa mergeti la biserica impreuna sa va rugati pentru tatal lui. II trimiteti vibratii pozitive, si lucrurile vor merge bine. E si un grup pe Facebook- puterea rugaciunii, unde, cand cineva are probleme scrie acolo si cine vede postarea se roaga pentru persoana respectiva. Se trimit vibratii pozitive din univers. Vb serios. In astfel de situatii stresul e f mare, uneori simti nevoie sa stai singur, daca are instalata depresia, va simti nevoia sa doarma f mult, sau sa nu faca nimic care sa-l provoace intelectual, pentru ca la unele persoane creierul intra intr-un fel de hibernare, ca sa il faca imun la socuri. Va simti, de exemplu, nevoia sa stea degeaba si sa se uite la tv la sitcommuri pe comedy central. Nu exista ``pe buna dreptate``, mergi si vb cu profesoara in locul lui, zii ca urmeaza o perioada f dificila, si sa il menajeze o luna, 2.
Nu există soluții standard ca să ți le spunem noi.
De obicei, a vrea să ajuți pe cineva în asemenea cazuri, când nu îți cere el ajutorul este inficient.
Foarte delicat, să îl provoci să vorbească el. Să aveți o activitate pozitivă și plină de viață împreună, de exemplu un meci de fotbal, o plimbare, o excursie.
Depinde de la om la om. Dar faza cu enervatul, nu e deloc buna. Cum se spune mai sus, doar in filmele americane se poate. Asa cum stau zile in sir inchisi undeva si nu merg la toaleta dar nici acolo nu e mizerie.
De ce "se va opera si nu se va termina neaparat bine"?
Inteleg ingrijorarea, dar nu negativismul.
Incearca sa vorbesti cu el si sa-l incurajezi. Chiar dulcegariile alea banale sunt mai bune decat enervarea. Aia ii va sustine temerile. Te va asculta vrand-nevrand si ii va abate gandurile.
Nu stiu daca vei reusi sa-l scoti la activitati cum spune @sadrian (cu mine nu s-ar putea). Dar sa fii mereu langa el si sa-l incurajezi, e mai sigur.
Nu stiu ce sa zic, la tatal meu merge chestia cu furia, daca e suparat din cine stie ce motiv si fac eu ceva gresit, el clar se va descarca cu totul in momentul ala deci mi-am spus ca ar putea fi o idee buna si pentru prietenul meu.
Lasa-l cum este, nu poti sa-i schimbi gandirea si felul de a fi orice ai spune tu. Asa a ales sa gandeasca, aia e, e drumul lui.
anonim_4396 întreabă:
anonim_4396 întreabă: