Buna ziua.As avea nevoie de cat mai multe pareri.Situatia sta in felul urmator: eu am 31 de ani, iar iubitul meu 24.Suntem impreuna de 5 ani si in toata aceasta perioada am trecut prin multe greutati, insa am reusit sa ramanem uniti.Eu am fost casatorita si am o fetita de 4 ani. Acum eu si iubitul meu locuim impreuna insa parintii mei nu stiu de aceasta relatie si nu ar fi niciodata de acord. Ei ma ajuta foarte mult in cresterea si educarea fetitei si s-au atasat enorm de mult de ea.
O alta problema pentru care nu ar fi de acord, este ca noi suntem si un fel de rude, un fel de var de gradul 3.
Acum ne aflam intr-o situatie mai dificila pentru ca trebuie mereu sa ne ferim si ne dorim o relatie normala.
Nu stiu ce sa fac? Sa le spun parintilor despre relatie sau sa ne despartim, neavand nici o sansa in a creea un viitor frumos? Tatal meu are probleme cardiace, este un om cu care nu poti vb.La o adica ar fi in stare sa-i dea un topor in cap iubitului.Care este cea mai buna hotarare, in primul rand pentru copil, pentru el, pentru mine si sa nu afecteze familia(nu as putea trai avand pe constiinta tatal)? Tin sa mai zic ca ai mei ar face orice sa ma desparta, politie, batai, amenintarii. Daca as pleca din acest oras, mi-as lasa un loc de munca bunisor, prieteni, frati.Nu avem o situatie materiala buna.Va implor o parere cinstita.

Nu vreau sa critic, nu pot sa comentez. Aveti doua solutii.Sau va despartiti sau plecati din tara.Si,e bine sa va hotarati repede pentru ca fetita creste si, in curand va merge la scoala.La aceasta varsta ea se adapteaza usor oriunde.Sa ai in minte binele ei,in primul rand, fa-i viata cat poti mai frumoasa, macar pe a ei.Mult noroc.

Eu zic ca @Stra1nul are dreptate, trebuie sa 'bati moneda' pe faptul ca esti singura, ai o varsta si pe deaspura si un copil, ca iti va fi greu sa o cresti singura, mai ales dupa ce ei nu vor mai fi. Vezi ce zic ei si apoi vezi cum poti sa-l 'strecori' pe prietenul tau in ecuatie, "dar daca cineva mai tanar s-ar uita la mine" sau "daca vreunui var de-a meu i-ar placea de mine" desi a doua varianta da loc la supozitii. Si cum zice @Melody, incearca sa discuti cu mama ta mai intai, mai ales ca ea este femeie si poate sa te inteleaga mai usor.
O alta cale de apropiere poate sa vina din partea prietenului tau. Daca el se poarta frumos cu tine si cu fetita ta, de fata cu parintii tai, frumos dar nu prea familiar, din nou pentru a nu da loc la supozitii, poate foarte usor sa inspire un comentariu de genul "uite, de ar fi fost fostul tau asa cum ii varu-to" din partea parintilor tai. Incercati sa va apropiati de fata cu parintii, nu in sensul apropierii fizice, nu in stadiul asta, dar faceti ceea ce ar face doi prieteni buni, el sa te ajute, sa te sprijine, iar cand a avut o zi 'grea', tu sa-l inviti la masa, ca este singur si ii greu sa se ocupe si cu casa, si faci asta si din recunostinta pentru ajutorul lui.
Cred ca asta va trebui sa faceti voi in fata parintilor tai, sa jucati un pic de teatru, apoi poate sa vina ziua in care faptul ca le spui ca el va ramane sa doarma la tine, in camera mare pe canapea, ca trebuie sa fie nu stiu unde dimineata nu ii va face sa ridice din sprancene.

Ca sa continui la mesajul anterior, poate reusesti sa ajungi sa primesti tu sfatul parintilor sa te casatoresti cu prietenul tau, ar fi cea mai buna varianta pentru voi.
Si inca un lucru, ar ajuta mult ca ei sa aiba o parere cat de cat buna despre el, de la inceput.

In toata situatia asta ar trebui pur si simplu sa va ascultati sufletul, daca voi doi va iubiti, respectati unul pe altul si evident el iti iubeste si fetita, se comporta frumos, sunteti fericiti, atunci nu ar trebui sa conteze parerea nimanui, nici macar al parintilor, daca nu sunt de acord cu voi, atunci asta este, esti un om matur, si numai tu sti ce simti, daca esti fericita sau nu, decizia ar trebui sa va apartina numai si numai voua.
Legat de gradul de rudenie, aici nu am stiut prea multe de pana la ce rudenie este permis o relatie de iubire, casatorie, dar am citit acum cate ceva pe net si ce a ce a scris @IMPERIA, si pot sa iti spun ca daca asta nu este considerat un grad de rudenie care sa interzica o relatie de dragoste, de casatorie, si daca voi va iubiti reciproc, ii pasa de fetita ta, mai ales ca ne spui ca ati trecut prin multe greutati, deci ati cam dovedit ca puteti trece peste multe, atunci ar trebui sa luptati pentru relatia voastra, iubire adevarata cam greu gaseste omul, indiferent de varsta, si nu ar trebui sa te lasi influentata de ai tai, asa cum scrii tu mai sus tatal tau/parinti tai "ar face orice sa ma desparta, politie, batai, amenintarii", ei bine nici o lege nu interzice sa ai un iubit, sa fi fericita, iar daca ai tai va vor ameninta, vor folosi violenta impotriva voastra, ei bine atunci voi puteti de exemplu cere un ordin de restrictie impotriva lor, si cu timpul cu siguranta vor medita si daca te iubesc cu adevarat atunci va vor intelege, o astfel de problema nu trebuie sa te faca sa pleci din oras unde ai un job care iti place, unde va sunt si prietenii, iar legat de faptul ca parintii te ajuta foarte mult cu fetita, asta e foarte bine, dar si daca s-ar supara cateva luni de zile pe voi, fetita e deja destul de mare la 4 anisori, nu e ca si cum ar avea un anisor, eu zic ca v-ati descurca, iar legat de faptul ca ai fost casatorita, sa stii ca oricine face greseli, din pacate oricui i se poate intampla asa ceva, deci nu ai de ce sa iti fie rusine sau ceva de genu..., hotareste cu sufletul si alege iubirea, daca o simti....
Mult noroc in toate si multa intelepciune sa ai in toate deciziile pe care le vei lua !

Sal, parerea mea ca esti foarte sensibila, esti inca agatata de trecut sau incerci sa remediezi lipsurile sau greselile pe care le-ai facut in trecut. Incearca bine sa intelegi ce inseamna viata, o relatie serioasa si handicapul pe care il aveti. 7 ani e mult, parinti tai stiu cum te-ai aruncat in relatiile din trecut si tu ai face la fel cu copilul tau. Nu mai amana viata ai deja 30 de ani, la 40 ce vei face?

Povestea voastra este uimitoare, trista, dar nu imposibila. Ai primit raspunsuri foarte utile si sper sa tii cont de ele. Cel mai mult am admirat la cei de mai sus ca nu te-au judecat.Nu v-au judecat! Pentru o asemenea iubire trebuie sa existe o solutie! Practic singura voastra problema este tatal tau, insa cum a spus @RobertTmro exista si un ordin de restrictie impotriva lui.Asta ar insemna calea cea urata in a rezolva situatia si pana la urma o faceti si pe asta, daca nu exista o cale pasnica!
Sper totusi ca tatal tau sa inteleaga.Un prieten de-al meu avea o vorba :" Daca nu intelegi, te fortez sa intelegi!"
Adica, il pui in fata faptului implinit, mai ales ca la varsta ta nici nu ar trebui sa dai prea multe explicatii!
Eu va doresc din suflet mult noroc!

Daca tatal tau are probleme de sanatate, discuta doar cu mama ta, si roag-o sa nu-i zica lui. E greu sa ascunzi asa ceva de parinti, deci o conversatie sincera cu mama ta, ti-ar usura putin povara sufleteasca. Dar, pe ea nu ai descris-o, asa ca sfatul meu poate fi bun sau nu. Gandeste bine situatia, si vei gasi singura raspunsul.

Buna
Pe mine chiar m-a lasat masca povestea ta.
Dupa parerea mea ar trebui sa ceri sfatului une prietene aporopiate. Daca parintii tai nu va accepta ar trebui sa te gandesti ca au si ei un motiv asa ca poate, pe viitor vor exista certuri.

Mai atunci poti sa incerci sa le explici parintilor ca e greu sa gasesti mai gasesti pe cineva la 31 de ani sa te ia de nevasta plus ca ai si copil. poate asa vort intelege. pana la urma nu intelg parinti astia care se tot baga.Si la mine a vrut mama sa se bage dar i-am zis "astea sunt problemele mele cum imi astern asa dorm partea cu prietena nu e treaba mea ca daca e sa imi iau ceva imi iau sa imi placa mie."

Buna
iti dau raspunsul din toata inima : eu nu leas spune
mai bine as ramane cu persoana iubita si sa ma despart de parinti
decat sa ma despart de persoana iubita si sa raman cu parintii
dar acum ar trebui sa consulti si un psiholog...el iti poate da un sfat folositor
da faci ce vrei :*... sper sa ti se rezolve toate problemele

Eu iti voi raspunde tot odata cu inimia si cu capul: eu leas spune, pentru ca o dragoste in secret inseamna durere iar chestia cu despartirea sincer nu as faceo, cat despre gradul 3! scuze dar chiar e destul de indepartat, de ex si printul cheals cu diana au fost rude. oricum decizia iti apartine, cat despre poveste;-< trista

Nu prea stau eu bine cu iubirea, dar am trait una ca asta...
Sincer, incearca sa treci peste, intai gandeste-te la familia (mama si tata) si la fetita si dupa...
Decat sa pierzi persoanele dragi, eu zic sa pierzi iubirea vietii...
Si daca e iubire adevarata... nu stiu ce sa mai zic

Draga,stii prea bine, ca Dumnezeu a lasat, ca doi tineri sa-si lase parintii si sa se uneasca intre ei formand un intreg.deci casatoriti-va si lasati lumea cu ale ei.gradul de rudenie este indepartat.asa ca nu e nici o problema.