Are multe frustrari acumulate si stres de la servici. Asa au multi parinti romani obicei prost sa isi chinuie copii, mai bine nu faceau daca sant mai rai ca animalele din vestul salbatic
Asa e. Păcat de copii.
O mamă merită respectată pentru că te-a născut.
Dacă până acum ea s-a comportat totdeauna cu cuvinte nedemne, urâte și grele, atunci așa este ceva normal pentru ea. Dacă acest comportament este nou și atipic, fără motiv, atunci poate fi vorba de un debut de boală psihică de care ea nu este vinovatăl fiind inconștientă. Doar cu tine se poartă așa, sau și cu alții. Când începe o ceartă, o dispută care o face să aibă un comportament neadecvat, exagerat, este acesta potrivit cu situația, sau este înafara realității faptice. Ar trebui să poți analiza la rece toate acestea și este mai greu, dacă ești implicat.
Nu merita respect, respectul se si castiga, asta uita multi, nu inseamna ca daca-s parinti, respectul este moca, si sa le suportam noi toate frustrarile tembelistice, ma respecti, te respect! De ale dracu`, de aia sunt rele. Ignor-o, nu mai lua in seama ce zice, bine, zic si eu asa, ca stiu ca nu depinde de tine. Cu ce ocazie s-a schimbat? Este foarte important, de ce inainte nu era asa? Spune-mi asta, ca sa vedem.
De fapt nici nu mai conteaza motivele pana la urma, nu exista motiv ca sa jignesti copilul cand stii ca-l doare foarte tare, si sa persiste asa in prostie, daca m-a facut nu inseamna ca are dreptul sa faca orice, nici asa. Asa ca nu are scuze. Daca ai cum, vezi de viata ta, si nu mai avea contact cu ea. Eu nu respect oameni care nu ma respecta, nu conteaza cine-s aia.
Poate s-a imbolnavit. Psihic. Cam care e situatia, per total? Cu ce se ocupa, cum se simte, ce regim de viata are, in ce relatii e cu tatal tau, etc?
Muncește în comerț. E divorțată de tata de 15 ani.
Probleme la job? Discutati din cand in cand macar despre ce se mai intampla in vietile voastre? Locuiti cumva la tara? (intreb pentru ca e mai probabil sa fi auzit timpenii despre tine la tara decat la oras si sa se poarte nasol fiindca a considerat ca gura lumii e mai ok sa o creada in loc sa discute cu tine)
Stam la tara. Nu avem probleme. Nu se aude nimic despre mine.
Atunci revin la ce am zis mai sus si ce a detaliat si sadrian - probabil un debut de boala psihica. Daca nu o prinzi intr-un moment bun sa vorbesti cu ea serios - si daca ai facut-o deja, isi aduce aminte de comportamentul ei nasol? - atunci discuta cu medicul de familie. Problema e serioasa si poate deveni periculoasa mai repede sau mai tirziu. Sau poate deloc, dar nu cred ca vrei sa afli pe propria piele cum e sa te trezesti ca te stringe mama de git sau e deasupra ta cu un cutit de bucatarie! Revin, nu e de acuzat, cel mai probabil e o boala psihica, si cu astea nu e de joaca. Nu e ceva ce ea VREA sa faca.
Incearca sa nu o tratezi ca pe "mama" care e o icoana pe un piedestal, ci ca pe o persoana, care are toane si probleme, si incearca sa vorbesti cu ea ca, cu o prietena si sa vezi ce si cum gandeste... IN GENERAL, si incet incet o sa aflii si ce o doare!
Daca e bolnava (cu capu') nu lua de bun ce zice. Dar da-i tratament (prescris de medic).
Daca nu e bolnava, o respecti pentru ce a facut bun pana acum iar daca incepand de acum face rau o respecti (si eviti) de la distanta - adica dispari in ceata, stergi putina, dai bir cu fugitii. Daca ai 27 ani (deduc din ID) oricum ar fi timpul sa vezi cum e viata si pe cont propriu.
Bună, o sa încerc sa te ajut, și cred ca te voi ajuta. Prin ce treci tu eu am trecut, poate mai rău, dă-mi mesaj diseară și îți scriu, sigur te voi ajuta.
Nu fac asa ceva. Doamne ferește. Nu sunt genul asta. Cum sa vorbești asa ceva? Ai probleme cu capul.
minnie91 întreabă: