Buna ziua! Soțul meu a plecat in străinătate la munca.Am luat o mașina, dorim sa luam o căsuța. Locuiesc cu părinții mei care spun ca nu ma pot ajuta financiar, pot sta aici fără chirie și cheltuieli și ajutor gospodăresc. Tot ceea ce imi cumpăr eu, sau in casa sau copilului fac pe banii mei, mereu am căutat sa ii răsplătesc înapoi. Greul îl duc din cauza ca ei o țin pe sora mea la facultate privată, plătindu-i chirie, cheltuieli, ieșiri și toate cele. Imi spun mie ca nu ma pot ajuta dar vor sa ii cumpere ei și mașina. Emoțional petrec mult timp, șușotesc la telefon, se ascund. Eu am fost mereu cea criticata, judecată, mereu am făcut mai rău și nu accepta ca ei pot greși. Am fost data afara de ei de doua ori. Cum credeți ca ma simt când mama spune ca ma urăște? Acum ma întreabă când plec, insarcinata fiind și nu văd de la ei nicio lacrima ca ar plânge sau ar vrea sa ma țină acasă sau sa ma ajute sa imi reîntregesc familia. Încă un lucru surioara mea abuzează de partea mea financiară, Folosindu-mi toate lucrurile și bazându-se pe sintagma: Îți dau ei înapoi pentru mine. Dar ei au așteptări ca eu și soțul meu sa contribuim aici la casa, imi aud tot felul de apropouri. Eu cred ca mereu am oferit, ajutat, am iertat și am fost buna cu ei. Esența este ca au doar o fata. Ce credeți? Nu pot sa stau aici, nu vreau sa plec in străinătate, nu pot sta in chirie singura cu doi copii, neavând un statut financiar singura. Sunt constrânsă și plâng de luni întregi. Soțul devine și el pasiv. Sa ma duc după el sau divorțăm.

O situatie destul de complicata si niciun 'chatGPT' din lumea nu va putea gasi o rezolvare corespunzatoare intr-o situatie de acest gen.
cred ca doar oamenii trecuti printr-o astfel de situatie pot da un raspuns cu adevarat plauzibil!
eu unul pot sa imi dau cu parerea dar nu stiu cat de mult ar ajuta, dv. doriti un raspuns concret care sa va ajute dar noi majoritatea putem da referitor la situatia dv. raspunsuri pline de empatie!
cu alte cuvinte cine este veridic in a ajuta in acest caz? doar cei care s-au confruntat cu asta! ca asa este plina tara de psihologi, dar trairile lor se afla in carti si atat! pe de alta parte nici medicul nu intelege cat de grea este recuperarea dupa o operatie complexa pentru ca el nu s-a aflat in acea situatie...de aceea am adus vorba de empatie, dar aceasta empatie este inselatoare ea nu este obtinuta prin mijloace a posteriori daca nu a fost "traita" ca si situatie!

in cazul dv. dificil nu avem toate detaliile, de ce? pentru ca nu putem cunoaste de ce parintii sau mama dv. va urasc! nu intelegem de ce sora dv. este preferata lor! nu intelegem de ce sunt rautaciosi cu dv. daca dv. nu le-ati cerut si facut nimic, decat un acoperis si cam atat!

Nu sunteti nici primul nici ultimul caz de om cu parinti ciudati, dificili si inapoiati!
Plansul ca si plans de propria dv. mila nu este ceva ce va ajuta! o sa ajungeti incet-incet sa dati in depresie si acest lucru nu este bine deloc.
ati putea discuta cu parintii deschis! asta ar putea ajuta!
nu cred ca sunt niste demoni care daca le expuneti punctul de vedere, le spuneti durerea din suflet, acestia vor zici -iesi din casa mea!" nu pot sa cred ca astfel de oameni mai exista!
in rest, exista posibilitatea ca ei sa nu va suporte pentru anumite decizii pe care le-ati luat, noi nu avem de unde sa stim toate aceste detalii! dar poate v-ati casatorit cu acel barbat si ei nu au fost de acord fiindca nu l-au placut sau poate ceva din trecutul dv. i-a dezamagit profund si nu pot ierta, in orice caz si desteptul si prostul si raul si bunul au motivele lor personale si de ce nu subiective atunci cand urasc pe cineva!
Insa este gresit ca si parinte sa ai 2 fete dar sa faci DISCRIMINARI! este foarte gresit!
Asta denota in primul rand lipsa lor de omenie si nu in ultimul rand lipsa lor de pricepere parinteasca!

Vinde masina si depune banii ca avans pentru casa, ca sa te poti muta in casa voastra.

Nu înțeleg câteva lucruri.

1) Spui că părinții nu te ajută financiar, dar tot tu spui că stai în casa lor "fără chirie și cheltuieli și ajutor gospodăresc". Cu alte cuvinte, părinții îți asigură casă și masă gratuite. Păi ăsta nu este tot ajutor? Chiar dacă pe sora ta o ajută financiar mai mult, nu înseamnă că nu te ajută și pe tine din moment ce-ți pun un acoperiș deasupra capului.

2) Spui că nu-ți permiți să stai în chirie, dar apoi spui că "am luat o mașina, dorim sa luam o căsuța", "tot ceea ce imi cumpăr eu, sau in casa sau copilului fac pe banii mei", "surioara mea abuzează de partea mea financiară".

Păi până la urmă ai bani sau nu ai bani? Cum e posibil să ai bani de mașină dar să nu ai bani de chirie? Nu este mai important să ai unde locui decât să ai o mașină?

3) Când v-ați căsătorit și ați făcut cei doi copii, situația voastră financiară și locativă era diferită sau era aceeași ca și acum? De ce nu ați așteptat să aveți măcar o locuință a voastră și abia apoi să faceți doi copii? Mi se pare un pic aiurea să stai pe capul părinților cu doi copii și fără venituri și tot tu să te plângi că părinții nu te susțin.

4) Înțeleg că acum ești însărcinată și bănuiesc că nu muncești. Dar ai muncit vreodată? Ai avut un job stabil înainte? Ai vreo meserie, calificare sau studii care să-ți permită să-ți găsești un job la un moment dat? Sau vei fi mereu 100% dependentă de soț și de părinți?

5) Mi se pare că tinzi să dai vina pe sora ta pentru majoritatea problemelor tale, ceea ce este cam incorect. Nu cred că sora ta este de vină că ai făcut doi copii fără să ai posibilități financiare, nu este ea de vină că bărbatul tău a plecat la muncă în străinătate și a devenit "pasiv", nu este de vină nici pentru că te gândești să divorțezi.

Și acum pe bune, vrei de la niște străini sfaturi dacă să divorțezi sau nu de bărbatul cu care ai doi copii? Nu este o decizie cam importantă pentru a o lua pe baza opiniilor unor străini?