Bună ziua TPU am si eu o dilema începe sa ma macine anumite gânduri...și am zis sa cer sfatul vostru eu și cu iubita mea locuim împreună avem și o fetita nou născută de 2 luni, au început sa apară diverse probleme destul de serioase din cauza mamei mele ma tot cert cu soția într-adevăr mama nu este cu capul pe umeri ținând cont ca și bea soția ma tot amenință că ea ar lua copilu și ar pleca în lume ca mar lasă cu maica-mea și sa ma descurc practic în mintea ei dacă maica-mea greșește trebuie sa sufăr și eu i-am propus sa luam o chirie sa stam împreună da nici cum.ea o tine pe a ei și bună oare o mai fi ceva la mijloc? Ca nu am cum să-mi dau seama aseară m-a luat și plânsul ca nu am mai putut sunt între ciocan și nicovala și i-am spus soției ca clar aleg copilu și soția da ea nu bate nici un apropo sa ne vedem de viata noastră în 3 eu, soție copil, și sa o lăsăm pe mama mea de-o parte adică sa stam separați aseară ma jignit ca fiecare independent de acum fiecare cu banii lui, doar pentru copil și atâta.
urmează sa facem și botezul la fetita da nu pot înțelege ce are cu mine personal? Ca sa gândească asa? Ce sfaturi îmi puteți da? Cine a mai trecut prin asa ceva?

Sa inteleg ca locuiti cu mama ta?
daca da atunci solutia e sa va mutati doar voi 3.

Sunt foarte multe cauzele pentru care reacționează asa si o sa îți înșirui câteva, dar tu ar trebui sa o întrebi pe ea ca să ști exact.Ca noi nu avem cum sa citim gânduri.

În primul rand tu o data ce ti-ai făcut o relatie serioasa și ai propus sa va mutați împreună, nu trebuia sa o duci la mama ta având în vedere și situația ei.
Poate ca nu se înțeleg, și nu e ok ce se intampla, dar nu ar vrea nici pe tine sa te îndepărteze de acolo ca după sa ii reproșezi ca nu te lasa sa iti ajuti mama.
Nu fi sincer cu mine, fi sincer cu tine.Ati avut discuții în care i-ai luat apărarea mamei, sau în care i-ai reproșat soției ceva legat de relația lor, sau sa o acuzi ca te îndepărtează de familie? Ca dacă da, posibil ca și asta sa fie motivul retragerii ei.Nu mai vrea sa se bage ca să o acuzi și prefer sa plece.

Alt motiv ar fi neînțelegerile voastre de dinainte, si mai ales pornite pe baza familiei tale, iar acum chiar dacă se mai poate schimba ceva nu mai vrea. Daca pentru ea nu ai decurs la o schimbare, dar decurgi acum ca aveți copilul ca și compromis se răzbuna prin asta cu ceva de genul "stai tu în continuare în condițiile astea cu mama ta, ca eu îmi iau copilul și plec ca să ai ce veni după mine și sa vezi cum e". Sunt persoane ce ajung în punctul ala și îți "intorc" ce considera ei ca au suferit cândva.Tot asa procedează și persoanele ce pana atunci nu si-au putut impune punctul de vedere iar acum având un copil cu tine pe care bănuiesc ca îl vrei, poate prin el sa te facă sa o asculți.

Iar alt motiv e legat de independenta voastră, de ce venit aveți și daca va permiteti o chirie. Poate ea se gândește ca nu puteti sa va luați o chirie și e frustrata pe tine.
Sau, ar cam vrea sa plece mama ta cumva și sa rămâneți voi.

Buuun! Sotia ta ar putea avea un "pui" de depresie postpartum. Solutiile sunt urmatoarele: ia-ti sotia si copilul, mutati-va cu chirie, iar in ciuda serviciului, ajuta-o cu treburile casnice, cu copilul, incercati sa iesiti la plimbare (in parc, in sat etc), iar daca tot nu pare sa isi revina, solutia ar fi un psiholog. Pe mama ta lasati-o innpace sa stea singura. Acest lucru nu inseamna ca trebuie sa te certi sau sa rupi legatura cu ea, ci doar sa va vedeti voi trei, ca familie, de viata voastra.
Tie ce sa iti spun, fii tare si rabdator. Depresia postpartum este o stare reala si in situatii grave poate duce la suicid (cazul Madalinei Manole) am trecut si eu prin acel gen de depresie si incepusem sa gandesc aiurea (sa imi las copilul si sa plec de acasa) insa i-am spus maica-mii si m-a readus un pic cu picioarele pe pamant. Un prim pas a fost sa imi creeze si ea si sotul, climatul favorabil in care sa ma pot odihni, dupa care lucrurile au reinceput sa se aseze pe fagasul normal.

Probabil, venirea copilului pe lume a fost un soc pentru amandoi, avand in vedere ca este si primul, iar daca nu ati mai avut de a face cu asa ceva pot aparea certuri destul de mari intre cupluri, dupa parerea mea trebuie sa existe intelegere din ambele parti, iar pentru asta prima data trebuie sa incercati sa comunicati, sa spuneti fiecare ce va deranjeaza, dar fara sa fie spuse sub forma de repros sau sa cauzeze o cearta, doar o discutie calma, fara resentimente.
Trebuie sa ii expui ca este un copil la mijloc caruia ii va fi greu sa creasca fara unul dintre parinti daca voi doi va veti separa.
Incearca sa pari puternic si stapan pe situatie, pentru ca asta este cel mai important pentru un barbat.
Probabil o separare de mama ta ar ajuta foarte mult, pentru ca, stim toti cum se comporta soacrele cu nurorile lor