Buna ziua tuturor!
Am si eu o intrebare si as dori sa imi raspunda oamenii care chiar au o experienta de viata si a caror sfaturi ma pot ajuta oarecum.
In primul rand am 27 de ani, un baietel de 3 ani si sunt intr-o relatie de 5.
Sunt intr-o relatie in care in ultimii 3 ani am facut compromisuri, am iertat, am trecut multe cu vederea si am lasat mult de la mine doar de dragul copilului.
Mai exact femeia de langa mine orice as face pentru ea si cat as incerca niciodata nu e multumita, nu e suficient si nu este fericita.
Si asta nu e tot, de cate ori a avut ocazia sa ma insele a facut-o.
Poate multi o sa spuneti " dar tu nu ai nici o vina? "
Posibil, depinde in ce sens, perfect nu este nimeni.
In primii 2 ani de relatie nu ma vedeam asa departe dar a venit bebele si atunci am luat totul in serios, iar ce a urmat in urmatorii 3 ani am tot sperat ca va fi bine dar nu mai pot.
Tin sa specific ca avem o viata si un trai cat se poate de normal si decent.
Locuim noi 2 si copilul,nu ducem grija zilei de maine, dimpotriva calatorim si vizitam destul de des.
Nu o bat, nu o jignesc, nu ii lipseste nimic, cel putin asta cred eu.
Ceea ce cred eu este ca asa e felul ei, orice as face si cat m-as stradui nu e multumita.
Dupa cum am spus de fiecare data cand a avut ocazia m-a inselat.
Poate multi o sa ziceti acum "poate ai tu o problema la pat" ete eu cred ca nu.
Cred ca tot ce face e ca asa e felul ei si nu o poate schimba nimic.
De multe ori am simtit ca nu mai pot, am fost pe punctul sa ma despart de ea dar am iertat in ultim moment pentru copil deoare ce daca ne despartim automat ea ar pleca la parintii ei si atunci ar locui la peste 300 km de mine si stiu ca nu o sa ii fie bine la copil.
La copil nu o sa ii fie bine in primul rand pentru ca nu sunt eu, copilul este foarte atasat de mine, mai mult de mine decat de ea si in al doilea rand ca si stil de viata e mult sub nivelul care il avem noi acasa, adica nu au nici baie, nu mai intru in detalii.
Chiar nu stiu ce sa fac, oricat am discutat cu ea, discut, ii fac toate poftele dupa o perioada face ea ceva.
Porblema nu ar fi daca m-as desparti de ea, ma gandesc la copil.
Voi ce sfaturii imi puteti da? Ce ati face daca ati fi in situatia mea?
Va multumesc
Nu e vorba de ramas singur, e vorba ca te-ai obisnuit cu ea si iti este comod.
Daca tu nu o sa vrei sa iti scoti din cap faza cu "copilul nu o sa inteleaga" ramai atunci in nefericirea ta si complacete intr-o relatie ce nu merge.A scris cineva adineauri ca va inselati unul pe altul, tu ai fost plecat si etc si ce e nasol e ca ati vazut mai demult ca nu merge dar cu toate astea ati facut si un copil ca sa aiba cine se chinui in plus.
Unui copil nu ii faci bine daca il ti in tensiune, nervi si cearta pentru ca nu e prost sa nu observe, dar daca tu te minti in continuare e treaba ta.In fond ce vrei de la noi? Incurajari? Sa iti spunem stai cu ea,inghite tot, impartiti camerele, in una sa vina ea cu amantii in una tu cu alte femei in timp ce copilul se uita la desene? E clar ca nu te mai vrea si nu te mai iubeste si oricum este o vorba: Inainte sa fi sot/sotie, mama/tata esti tu om pentru tine, pentru visele si gandurile tale, pentru inima si sufletul tau iar ca sa poti sa fi implinist si fericit si pentru ai ajuta si pe cei dragi tie sa fie bine trebuie intai sa fi tu bine.
Eu iti spun din experienta de viata.Mama mea a fost casatorita si a divortat dupa ce a facut un copil pentru ca ala o batea si insela, a doua oara s-a casatorit cu tata (pentru a nu fi femeie singura, a avea un salar in plus, a se putea descurca in viata pe vremea aceia asa era) si tata la fel e un alcoolist iar mama a stat din pricina copiilor sau a "ce a zice lumea "si ne-a terorizat copilaria si ea sa imbolnavit.Eu la randul meu am stat 8 ani cu un om (de la 14 am plecat din cauza certurilor parintilor si etc) si am facut compromisuri,am trecut peste toate nedreptatile, jignirile, inselatul, lipsa de afectiune, de timp de atentie ca am fost copil si nu mi-am dat seama ca nu mai este iubire.Iar acum am o alta relatie ce merge super ok, dar daca cumva s-ar intampla sa nu mai fie ce trebuie nu as ezita o secunda in a pleca.Mai bine plec si ma descurc cum stiu decat sa ma chinui si poate sa mai chinui si un copil dupa mine.
Răspunde
Ordonare:
După relevanţă
Tu nu esti in stare sa iti ti copilu cu tine? ai parinti ei se pot ocupa de el cand esti la munca banuiesc
Răspunde
Sti ca de multe ori comportamentul pe care il ai in prima perioada a relatiei se rasfrange asupra ta treptat din partea celeilalte persoane? Nu dau vina pe tine doamne fereste, spun doar sa analizezi comportamentul tau in aia dou ani inainte de a avea copilul.Stiu ca nu este o scuza si ca daca ai gresit si ea te-a iertat ar fi trebuit sa isi asume dar nah...
Daca asta e felul ei de a fi si tu confirmi, inseamna scuza-ma ca iti spun pe direct dar cam asa insinuezi si tu ca e c.urva.Si din nou scuza-ma ca spun daca stiai de la bun inceput nu stiu de ce ai luat-o, ca aici nu mai merge vrajeala ca am crezut ca se schimba.O c. urva sau un curvar ce face asta din placere nu se schimba, e in psihic.
Dar pana sa tragem linie si sa jignim o femeia pe care eu nu o cunosc trebuie sa te intreb ceva.Ai vorbit cu ea pe ce te nemultumeste? Stii tu sigur ca te-a inselat, ai prins-o de alea N ori cat zici sau iti dai cu presupusul?
Daca ea nu se mai simte bine langa tine, sau te insala e clar ca nu te mai iubeste si tu stii asta, iar faza cu copilul e pretextul tau sa o mai ti langa tine. Exista instanta ce poate sa va de-a custodie comuna sau chiar sa castigi tu copilul daca ai conditii mai bune, plus ca ai spus ca e mai atasat de tine deci nu il pierzi cu nimic poate chiar ii faci un bine daca mama lui nu ii poarta grija.
Concluzia este ca te minti singur ca esti ok, ca o mai ti pentru copil cand tu in subconstientul tau o mai iubesti si poate mai ai si mustrari. Daca nu mai merge nimic nu te mai chinui nici tu nici copilul doar pentru a avea o femeie in casa ca asta nu e viata.
Da, sunt sigur ca m-a inselat nu imi dau deloc cu presupusul.
Am vorbit tot timpul si mereu gasea scuze, doar am vorbit cu el nimic mai mult, am gresit, imi pare rau nu se mai repete, replici de genu.
Nu nu e pretext copilu sa o tin langa mine.
Total gresit ce ai scris.
Crede-ma ca daca ar fi sa ne despartim nu raman singur.
Nu o tin cu forta sau nu o iert de dragu de a avea femeie in casa.
Am iertat pentru copil pentru ca indiferent unde creste si daca ar fi sa locuiasca cu mine care chiar daca am conditii de 10 ori mai bune ca ea "mama e mama" si pe oricine a-si duce in casa in ochii si inima copilului nu va fi ca mama lui.
Pentru ca daca ne despartim automat si indiferent cu cine ramane copilu unu dintre noi 2 o sa il vada rar. Cred ca nimeni nu are timp sa mearga zilnic peste 300 km.
Răspunde
Nu e vorba de ramas singur, e vorba ca te-ai obisnuit cu ea si iti este comod.
Daca tu nu o sa vrei sa iti scoti din cap faza cu "copilul nu o sa inteleaga" ramai atunci in nefericirea ta si complacete intr-o relatie ce nu merge.A scris cineva adineauri ca va inselati unul pe altul, tu ai fost plecat si etc si ce e nasol e ca ati vazut mai demult ca nu merge dar cu toate astea ati facut si un copil ca sa aiba cine se chinui in plus.
Unui copil nu ii faci bine daca il ti in tensiune, nervi si cearta pentru ca nu e prost sa nu observe, dar daca tu te minti in continuare e treaba ta.In fond ce vrei de la noi? Incurajari? Sa iti spunem stai cu ea,inghite tot, impartiti camerele, in una sa vina ea cu amantii in una tu cu alte femei in timp ce copilul se uita la desene? E clar ca nu te mai vrea si nu te mai iubeste si oricum este o vorba: Inainte sa fi sot/sotie, mama/tata esti tu om pentru tine, pentru visele si gandurile tale, pentru inima si sufletul tau iar ca sa poti sa fi implinist si fericit si pentru ai ajuta si pe cei dragi tie sa fie bine trebuie intai sa fi tu bine.
Eu iti spun din experienta de viata.Mama mea a fost casatorita si a divortat dupa ce a facut un copil pentru ca ala o batea si insela, a doua oara s-a casatorit cu tata (pentru a nu fi femeie singura, a avea un salar in plus, a se putea descurca in viata pe vremea aceia asa era) si tata la fel e un alcoolist iar mama a stat din pricina copiilor sau a "ce a zice lumea "si ne-a terorizat copilaria si ea sa imbolnavit.Eu la randul meu am stat 8 ani cu un om (de la 14 am plecat din cauza certurilor parintilor si etc) si am facut compromisuri,am trecut peste toate nedreptatile, jignirile, inselatul, lipsa de afectiune, de timp de atentie ca am fost copil si nu mi-am dat seama ca nu mai este iubire.Iar acum am o alta relatie ce merge super ok, dar daca cumva s-ar intampla sa nu mai fie ce trebuie nu as ezita o secunda in a pleca.Mai bine plec si ma descurc cum stiu decat sa ma chinui si poate sa mai chinui si un copil dupa mine.
Pe scurt, problema este ca persoana respectiva nu este fericita langa tine, oricate i-ai da, oricate i-ai oferi, acel gen de persoana nu este multumita de tine orice ai face.
Chiar daca-ti cere ceva, si tu ii faci, tot nu va fi multumita de felul in care esti.
Asta, pentru ca ai invatat-o cu un anume "tu" cel mai probabil, ai invat-o mereu sa fie iertata, mereu sa i se faca poftele si asa mai departe.
Ei bine, ea a observat asta, si acum profita de tine.
Iar copilul e un fel de scut al ei.
Relatia ta este una toxica, asta e clar, si crede-ma, trebuie sa ia sfarsit cat mai devreme.
De ce spun asta?
Ei bine, daca ea te-a inselat de atatea ori, o va mai face, iar daca tu tot ai acceptat-o inapoi, ei bine, va incepe sa riste si mai mult, adic, sa fuga cu alt tip, se va ajunge si acolo.
De ea trebuie sa te detasezi, asta e clar.
Intrebarea e ce e de facut cu copilul, iar aici, nu-mi permit sa-mi dau cu parerea.
Insa iti recomand sa te gandesti bine la ce iti doresti, si sa discuti cu un avocat.
Am mai cunoscut persoane in situatii asemanatoare, care au renuntat la multe pentru binele copilului, dar inzadar.
Dragoste cu forta nu se poate, si nici sa traiesti o viata fiind calcat de ea in picioare nu e o solutie.
La alta intrebare ai spus ca ai fost plecat in strainatate si ea a ramas cu copilul acasa. Apoi ai spus ca v-ati inselat de la inceput unul pe altul. Pai scuza-ma dar nu era o relatie asa perfecta. Si banuiesc ca daca o femeie ajunge sa umble sa se culce cu unul si cu altul asa cum zici tu, sigur ii lipseste ceva. Daca nu iti spune nu inseamna ca e fericita cu tine.
Nu a zis nimeni ca e perfecta.
Ideea e ca tot ce se intampla nu-i face bine copilului.
Daca ar fi fost o relatie perfecta nu mai eram aici sa pun intrebari.
Treaba asta cu plecatul sotului in strainatate nu e benefica niciodata, nu pentru relatii asa scurte. Aici e problema, de asta simte nevoia sa caute atentie la alti barbati. Nu spun ca e bine ce face, dar poate crede ca si tu faci la fel.
Si inca ceva
"în 14 Decembrie 2016 | Dany_Dany_1988_rgfB a întrebat:
Salut TPU!
Am sa va spun pe scurt povestea mea si bineinteles daca puteti sa ma ajutati cu niste sfaturi.
Sunt cu o fata din februarie, adevaru ca o iubesc desi nu i-am zis-o niciodata si am facut amandoi multe sacrifici sa putem fi impreuna.
Ea e genu de fata care se cam supara din orice si nu vorbim cate 2-3 zile.
O data a fost suparata si nu a vorbit cu mine doua saptamani.
Adevaru ca e cam orgolioasa si ambitioasa, lucru care nu cred ca e bun intr-o relatie.
Nu locuim impreuna dar ne vedem cat de des se poate.
Acuma am sa ajung la punctu culminant.
Sambata seara am mers la ea, sta la 500 km de mine.
In timp ce ne plimbam prin oras am inceput sa avem unele discutii moment in care a inceput sa urle si sa faca ca toti dracii, numa nu se mai oprea.
In momentu ala la nervi am inceput sa urlu si eu, dar fara sa o jignesc sau sa ii vb ei urat, ea a inceput sa planga si sa ma faca cum ii vine la gura.
Am dus-o acasa, ea a urcat sus iar eu am mai ramas jos, am zis ca se calmeaza dupa care o sa urc sus si eu.
Cand am urcat sus a inceput din nou sa urle si sa imi zica sa plec "dracului" de acolo sa ies afara, acolo se mai aflau inca 5 persoane, prieteni de ai ei.
Deci practic m-a dat afara din casa.
Va dati seama cum m-am simtit, mai ales ca am condus si 7 ore sa ajung la ea.
Nu am mai vorbit din seara aia, dupa cum bine o stiu asteapta sa ii scriu tot ei.
Repet e foarte orgolioasa si ambitioasa si mereu i-am spus ca trebuie sa se schimbe iar ea imi raspunde ca asa e felu ei si daca o vreau sa o accept exact asa cum este.
Ce ma sfatuiti sa fac?
Va multumesc!"
Deci sa intelegem ca asta e ALTA fata? Pai in cazul asta mai ai tupeu sa o acuzi pe sotia ta ca vorbeste cu un baiat pe Facebook?
Ce familie mizerabila, as prefera sa am parinti divortati decat sa aflu ca s-au inselat tot timpul. Mi-e scarba. Mai mult ca sigur problema e la el daca toate femeile cu care iese sunt isterice.
Salut. Ce o sa iti spun acum iti spun din postura unui copil care a trecut printr-o situatie asemanatoare. Maica-mea a divortat de taica-meu pentru ca se certau, nu se intelegeau si drk stie ce mai faceau ei. Inteligentul ala de tata a incercat sa repare lucrurile in felul urmator : Sa stam impreuna pentru copil. CEA MAI MARE GRESEALA A LOR A FOST ASTA. DACA AS PUTEA SA MA INTORC IN TIMP I-AS FACE SA SE DESPARTA DEFINITIV. Eu fiind mic si normal ca mi-am dat seama ca cv nu mergea ( mai tarziu am inteles eu ce si cum dar atunci nu intelegeam doar stiam ca nu se comportau ai mei ca inainte ) si m-am adaptat la situatie cat am putut si eu. Tata a ramas cu niste frustrari majore dupa divort si asta l-a facut si mai agresiv ( mai multe batai, mai multe injuraturi etc ) si acest comportament m-a afectat si pe mine schimbandu-mi caracterul si facandu-ma sa-l urasc ( nu sa fiu suparat pe el SA IL URASC ). Deci cel mai bun sfat pe care il pot da e sa te desparti de ea si sa nu faci ce a facut tata si adica sa stam pentru copil ca acel copil are sa simta ca ceva nu e ok intre voi si o sa fie mai rau pentru el. Lasa copilul sa creasca cu maica-sa si tu o ajuti financiar daca are nevoie, dar emotional aproape zero. Si cand copilul are sa creasca o sa inteleaga ce te-a determinat sa faci alegerea asta.
Ti-am citit toate intrebarile. Mi se pare scarbos ca ai vazut cum e de la bun inceput si ai ales sa faci un copil cu ea. Esti un om inconstient si nu iti pasa de copil. Daca iti pasa de viitorul lui, nu-l faceai. Adevarul e ca-ti place bolnavia asta de relatie si sa fii calcat in picioare. Va meritati unul pe altul, dar copilul poate foarte frumos sa creasca la un orfelinat.
Salut,
Nu mai are rost sa-ti dau sfaturi acum, e cam tarziu, ai ajuns departe cu ea.
Trebuia sa-ti zica cineva de mic ca trebuie sa te gandesti de doua ori inainte sa faci pasi mareti in viata.
Pasi gen casatorie, copil, alegerea unei facultati etc.
O femeie nu insala daca are ce-i trebuie acasa.
Ceva faci sau nu faci.
Uneori ne si grabim si ajungem sa vedem ca e compatibilitate 0.
Ai un copil cu ea, puteai sa ai si 2, poate chiar 3.
Asta nu e un motiv sa te lasi calcat in picioare.
Tu zici ca faci un bine copilului, dar nu e asa.
Iti faci rau si tie si lui.
Cand am vazut faza "m-a inselat" deja nu prea vream sa-ti raspund.
Dar am zis ca te fac sa fi putin realist si sa deschizi ochii.
Succes!
Ii oferi prea mult si ea isi bate joc de tine. Nu stiu cum poti sa nu-ti dai seama cea mai mare greseala e sa incerci sa-i oferi unei femei totul, sa incerci sa o faci fericita e imposibil pentru ca intotdeauna vrea mai mult. asa o indepartezi si isi pierde tot respectul pentru tine.
Imagineaza-ti copilul cand o sa fie mai mare si o sa-si dea seama ca ma-sa este o t*rfa, oare ce parere o sa aiba despre ea? Ea nu merita nici o secunda sa mai stea cu tine, ar merita data afara in șuturi. Nu cred ca ar fi nici pentru copil sanatos sa creasca cu o asa persoana. S-ar putea sa ajunga la fel ca ea si stresul sa cada fix pe tine care o da ai de facut mofturile la doua persoane. Cati ani are copilul?
Dacă situația sta asa cum zici tu, parerea mea e sa iei o decizie. Gândește te ca acest copil ba creste si isi va da seama de divergențele dintre voi si de relația pe care o aveti, iar asta îl va afecta foarte mult. Deci oricum o dai pe copil o sa il aresteze situația asta, dar trebuie să te gândești că e mai bine sa vada si sa inteleaga ca părinți lui nu se mai inteleg si se despart decat sa trăiască intr o minciuna si cu certuri si toate cele. Comunicarea este cheia după care urmează decizia. Sper sa iei decizia cea bună!
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
