Buna ziua tuturor, trec si eu printr-o perioada mai dificila si cred ca niste sfaturi m-ar putea ajuta. Am 23 de ani, iar acum o perioada, am cunoscut o fata. De fapt o cunosteam de foarte mult timp, imi parea foarte frumoasa, dar nu prea vorbeam. Eu in aceea perioada, eram un tip nu prea placut la aspectul fizic, iar practic dorinta de a putea avea vreo legatura cu aceasta fata m-a impulsionat sa imi schimb stilul de viata si sa slabesc aproximativ 30 de kg, desi eu am trecut prin cateva relatii mai serioase, si tot timpul am fost de parere ca, intr-un final nu conteaza aspectul fizic, ci ceea ce este in interior. Dar asa am gandit atunci, practic imi era si frica sa incep o discutie cu ea. Dupa ceva timp, cand am prins un pic de curaj, ne-am intalint intamplator intr-o seara, am avut cateva discutii, iar a doua zi dimineata ne-am reintalnit pentru a putea povesti in liniste. Problema mea este ca din momentul acela, nu vreau sa spun ca mi-a "dezgropat" niste sentimente pe care nu le mai simtisem pentru o fata de prea multa vreme, dar tot timpul ma gandesc la ea, o sunam in fiecare dimineata, seara, mesaje etc. Ea era cat de cat deschisa la discutii. Problema mea este ca am prins 1 Martie, 8 Martie, si cred ca am devenit prea repede, prea sentimental fata de ea. Intr-o seara mi-am facut curaj si i-am spus ca o plac foarte mult si daca crede ca va putea fi ceva vreodata intre noi, ea spunandu-mi ca totul e prea repede, ar trebui sa ne cunoastem mai bine. Eu am inteles situatia, dar din pacate am continuat, zic eu, sa o stresez cu telefoane, mesaje, iar dupa alte doua saptamani spunandu-mi sa nu imi fac sperante si sa ramanem doar amici. Dupa o lunga discutie am ajuns din nou la concluzia ca nu ne cunoastem si momentan nu poate fi nimic intre noi. Problema este ca ea este la fel de distanta fata de mine ca la inceput, pe cand eu sunt mai tot timpul cu gandul la ea, imi doresc tot timpul sa vb cu ea, sa ma intalnesc cu ea, dar din pacate sentimentele nu sunt reciproce, imi e foarte greu sa stabilesc si o intalnire cu ea, iese mai tot timpul cu prietenii/prietenele ei. Eu sincer nu stiu ce sa mai fac in continuare, am ajuns la concluzia ca nu merita sa mai lupt, mai bine traim unul fara altul cum am putut trai pana acum, in cateva saptamani imi va trece, dar imi e frica nici sa nu fac vreo greseala. Voi ce spuneti?

Poate este timida, poate nu vrea sa inceapa o relatie si sfatul meu este ca daca ea merita sa lupti, lupta daca nu las-o balta.

E clar nu te gaseste atractiv, o relatie de iubire cu fata aia iese din discutie. Acum depinde de tine daca vrei sa pastrezi o relatie de prietenie dar gandeste-te ca de fiecare data cand o sa o vezi o sa-ti faci inima rea.

Hm.ceva la fel am patit si eu.dar ca sunt fata si mie imi este drag de cineva...eu zic sa faci ce am facut eu... spune-i ce simtit cu adevarat si atunci cand se gandeste la ce iai spus sa te caute.Te asigur,daca vrea ceva va face ea urmatorul pas, daca nu trebuie sa intalegem, daca noi placem o persoana nu inseamna ca si ea ne place mult succes! sper ca tu sa ai un raspuns pozitiv.Eu am avut unul negativ dar am intales ca nu vrea mai mult decat o prietenie.O zi frumoasa in continuare!

Tinere, de 23 de ani, ce ti-a caşunat pe fata asta? Nu ai observat, ca prin toate tergiversarile ei, nu vrea, sa fie cu tine? Oare de ce? Poate are pe altcineva, poate nu ii oferi, ceea ce-si doreste ea de la un barbat...lasa aspectul fizic, daca este frumoasa, in capul ei sunt alte visuri, de ce nu chiar si materiale, asta trebuie sa ti-o confirm eu? Nu te uiti in jurul tau, nu vezi, ce-si doresc "frumoasele" din zilele noastre de la un barbat, de parca frumusetea asta ar fi vesnica?! Si ca sa fiu sincera si mai ales rautacioasa pana la capat, nu te-ai intrebat, care au fost motivele adevarate ale incetarii relatiilor si cu celelate partenere/prietene? Chiar daca ai slabit 30 kg, asta nu inseamna, ca ti-ai modificat gandirea sau comportamentul cu cei din jur. Gata, ca te-am suparat prea tare, dar vreau, sa deschizi ochii, sa-ti revizuiesti atitudinea, iar cand vrei sa-ti alegi o prietena, fii transant din capul locului, ca sa eviti o noua suferinta. In ceea ce priveste lupta..."o lupta-i viata, deci, te lupta"!

Daca ai apasat prea mult pe acceleratie si ai facut accident o data, greu mai repari lucrurile. Probabil ai stresat-o prea mult, si ar fi mai bine sa o uiti. E o chestie neplacuta, stiu, insa daca vei cauta sa inveti ceva din asta, vei sti ca altadata sa mai apesi si pe frina, nu numai pe acceleratie.

Am citit odata o carte despre un copil sarac care s-a indragostit de o fetisoara bogata si tot scopul lui in viata a fost sa ajunga in lumea lor si neavind alta cale s-a apucat de invatat si a ajuns om mare, cu stare, invidiat de majoritatea breaslei.Cind in sfirsit a ajuns la inima ei, a avut o deceptie asa de mare incit s-a sinucis. Tipa era de o prostie crasa si lipsita cu desavirsire de orice tip de cultura.