Buna ziua, vin cu o intrebare pentru cei ce ma pot ajuta cu un răspuns.Momentan ma aflu cu sotia si cu copilu de 5 ani in strainatate.Eu si cu sotia nu ne mai intelegem mai deloc, nu mai este atractie fizica nu mai este nimic. In cazul unui divort cum se procedeaza cu copilul? Mentionez faptul ca eu vreau sa ma retrag in Romania, iar actuala sotie este din alt oras si nu as mai accepta ca, copilul meu sa fie in strainatate, cum se procedeaza in astfel de cazuri?

Pai trebuie sa cadeti la un comun acord. Nu poti sa furi copilul, nici nu vrei sa i-l lasi. In cel mai rau caz va trebui sa stabileasca un judecator tutela. Deci mai bine va intelegeti voi.

In procesul de divort se da copilul unuia din parinti, depinde de multi factori, inclusiv ce vrea copilul, situatie materiala, etc. Doar avocatul te poate ajuta, daca nu va intelegeti.

Depinde. E complicat. Daca nu va intelegeti doar instanta poate lua hotararea. Nu am inteles: citi ani are copilul, unde s-a nascut, ce cetatenie aveti.
Daca sunteti cetateni romani, copilul nascut in Romania, casatoriti tot in Romania demersurile le faceti in Romania.
Daca v-ati casatorit acolo - divort dupa legile de acolo. sau daca v=ati casatorit la consulat/amasada romana divort dupa legea romana (acolo sau in tara)
Cetatenii romani care au divortat in strainatate pot inregistra in Romania schimbarea starii civile. Recunoasterea in Romania a hotararilor de divort straine se realizeaza diferit in functie de tara unde s-a pronuntat divortul
Luati legatura cu un aocat pentru ca e mai complicat decat pare

Mai bine luati in calcul terapia de cuplu, nu divortul. Crede-ma ca am vazut suferinta unui copil mic cand il viziteaza pe tatal in weekend si plange in gura mare ca vrea sa doarma din nou mami cu tati...este sfasietor.
Aproape luni la randul aveam impresia ca nu mai este nimic de salvat in casnicia mea cu sotul, dar, slava Domnului, ca el nu ia in considerare divortul si am ramas impreuna. Sunt perioade si perioade: uneori am impresia ca am facut cea mai mare greseaka maritandu-ma cu el, alteori ca este cel mai potrivit om pentru mine. Asa este viata, cu suisuri si coborasuri, important este sa nu renunti la primul hop.
De cand nu i-ai mai dus o floare sotiei? Dar complimente zi de zi? Dar de scos la o cina? Iesiti si voi in doi macar o data la 2 luni, fara copil?
Daca tot ceri sfatul, eu te sfatuiesc sa nu divortezi ci sa reincercati sa inviati din nou casnicia. O femeie care se simte apreciata, complimentata se si deschide. Altfel vei avea in fata doar o frustrata cu care nu te intelegi. Fa tu primii pasi si sa vezi cum incepe si femeia sa infloreasca. Succes!

Exact ce a spus AliGab, plus faptul că în majoritatea cazurilor, atitudinea femeilor reflectă atitudinea bărbaților (majoritar astfel, dar si vice versa câteodată, bărbatul fiind influențat de atitudinea femeii. E simplu să spui divorț și despărțire, dar mai greu este să repari ceva. Ați putea face compromisuri la unele lucruri, tu lași de la tine, ea lasă de la ea, de asemenea ați putea căuta metode să reîntregiți romanța. Puteți avea în vedere creșterea copilului ca el să aibă o educație bună și influențe bune de la tată și de la mamă.
Terapia ar fi cea mai avantajoasă sau cel puțin căutați între voi modalități de a întregi romanța. Dacă tu cauți să ai un caracter bun la inimă și puternic în personalitate, șansele ar fi mai bune ca ea să se răzgândească, și va vrea să continue familia cu tine.

În cazul unui divorț judecătorul decide cine va avea custodia copilului.

Te vei recăsători, iar după un timp nu vei mai simți atracție fizică nici de asta și te vei duce cu alta ș, a.m.d. Ideea nu e bună dar e în acord cu mentalitatea societății de astăzi. Depinde de tine în ce parte înclini balanța; dacă vrei să te modelezi după mentalitatea de azi sau să o păstrezi pe cea veche.

Multumesc mult pentru raspuns, intr-adevar un sfat care mi-a dat de gandit, multumesc inca o data

Dragoste înseamnă să ramai lângă cuvantul pe care ti l- ai dat. Dacă nu e vorba de adulter merita sa lupți pentru căsătorie, pentru fericirea copilului.