Povestea mea de dragoste a inceput de mult, de foarte mult timp.
Aveam unsprezece ani, eram o copila, ne cunoastem de cand eram mici. El e cu 4 ani mai mare decat mine. Cand l-am vazut pentru prima oara a fost dragoste la prima vedere, el era impreuna cu o fata de 2 ani, (cred ca o iubea). Soarta a facut k el sa se desparta de ea si atunci l-am facut fie cu mine. Nu a durat mult si ne-am despartit ( era de asteptat) nu eram decat doi copii care nu stiau ce simt unul pentru celalalt.
Timpul a trecut, insa dragostea mea pentru el crestea pe zi ce trece, nu l-am putut uita niciodata, desi atunci eram o copila si nu stiam ce inseamna cu adevarat dragostea. Dupa trei ani de zile din nou acea soarta ne-a readus unul langa celalat. Era intr-o noapte plictisitoare de Pasti, amandoi eram la bunici. Stand cu prietenii mei, glumind si razand, apare el... In momentul acela ceva din mine a tresarit, inima mi-o luase razna, parca vroia sa-mi iasa din piept. In noaptea aceea destinele noastre s-au unit din nou. Timpul trecea si noi eram impreuna, ne iubeam si eram fericiti...pana intr-o zi cand am aflat ceva ce mi-a schimbat radical viata...el...acel om care era totul pentru mine si credeam in el cum nu credeam in nimeni... se droga. Il vedeam cum se distruge singur... vroiam sa-l ajut dar nu lasa pe nimeni sa faca lucrul acesta. In momentul acela mi-am pus multe intrebari daca merita sau nu iubirea mea, pentru ca in tot acest timp cand eram fericiti el m-a mintit. Am stat mult pe ganduri, dar inima imi juca feste. Constiinta imi spunea ca nu mai are rost, dar iubirea mea nu putea sa treaca asa de usor, inima nu ma lasa sa-l parasesc tocmai in momentul cand avea cea mai mare nevoie de mine. Asa ca am ramas langa el... sprijinindu-l si ajutandu-l sa depaseasca momentul acela distrugator din viata lui... si impreuna am reusit. Trecusem prin multe si am crezut k in sfarsit putem fi fericiti, k putem sa ne iubim fara sa ne stea nimeni in cale... dar m-am inselat... nu a trecut mult timp si a plecat de langa mine.
Mama lui l-a convins sa se duca in armata, sa faca o scoala militara. Atunci cand a plecat nici unu dintre noi nu a stiut ce ne astepta... si a plecat departe. Doi ani de zile ne-am vazut o data la doua saptamani, poate si mai mult...insa iubirea noastra a rezistat. In timpul acesta am trecut prin multe... certuri, gelozii... dar nimic nu ne-a facut sa ne despartim, distanta parca ne unea mai mult. Au trecut cei doi ani in care a fost departe de mine si in sfarsit venise momentul in care puteam sa fim amandoi. Iubirea noastra trecuse deja prin multe incercari, mult prea multe ca sa mai poata sa ne desparta ceva. Multa lume era invidioasa pe dragostea care era intre noi... A sosit momentul cand el a venit acasa... dar din pacate nu pentru foarte mult timp... urma sa plece din nou si de data aceasta nu stiam pentru cat timp.
Nu mai puteam, distanta aceasta imi sfasia inima, viata mea nu insemna nimic fara el...totusi trecuse prea mult timp, il iubeam prea mult ca sa ne desparta distanta. Asa ca am ramas in continuare alaturi de el, l-am sprijinit in tot ce face, el zicandu-mi k face acest lucru pentru noi, sa ne fie mai bine in viitor.
Au trecut anii, acum suntem impreuna, au trecut cinci ani de iubire, suferinta, gelozie, certuri...si multe altele. Am trecut amandoi prin bune si prin rele, dar iubirea noasta creste...am ajuns la concluza k "ochii care nu se vad NU se uita", inca il mai astept sa vina acasa langa mine, nu stiu cat va mai fi pana atunci. Nu ai cum sa treci prin iubire daca nu ai trecut si prin suferinta sau gelozie sau nopti de lacrimi gandindu-te la el. Asa au trecut cinci ani de zile din viata mea si or sa mai treaca. Nu stiu de ce am facut toate astea... poate ca asa-i iubirea, trebuie sa suferi. Dar va veni si acea zi cand stiu ca vom fi fericiti o sa fim impreuna si nu va mai exista nici un impediment in relatia noastra. Uneori cred ca si distanta asta ne-a tinut impreuna... daca am fi fost zi de zi amandoi poate ca pana acum am fi fost certati de mult.
Sper k nu v-am plictisit cu aceasta poveste de dragoste, dar ea este viata mea si sper sa va gastiti si voi jumatatea pentru ca eu am stiut din prima clipa ca am gasit-o.
Răspunde
Ordonare:
După relevanţă
A parintilor e horror, nu e de dragoste
. Mama era mica si naiva (20 de ani), nu mai avusese decat o relatie si aia non-sexuala, tata era genul vanatorului, se hotarase sa faca rost de o nevasta si a gasit-o, a cucerit-o cu 3 flori si 2 bomboane si in 6 luni era topita si cu verigheta pe deget. Desigur, in primii 3 ani s-a dus toata distractia, dar iata ca sunt impreuna si acum, 24 de ani mai tarziu.
Povestea mea (actuala) e cam asa. Aveam nevoie de pensie privata, era nebunia aia. M-am decis la ING, am cautat in bucuresti reprezentanti (pe net), am gasit pe cineva, l-am sunat sa ne vedem pentru contract. Cand ne-am vazut, mi-a picat cu tronc, am flirtat putin, el se tinea tare pe pozitii, ca un profesionist
A trebuit sa plec rapid si am uitat sa iau si eu o copie dupa contract; l-am sunat si ne-am vazut, mi-am luat contractul si am mai stat de vorba. Si uite-asa, se implinesc 2 ani de super relatie.
Răspunde
Postea dragostei mele nu exista am doar 14 ani
dar am parintilor mei e cam proasta acum sunt despartiti dar oricum nici nu prea il plac pe taicamiu deci cum so purtat cu maicamea ma gandesc cu nu a existat prea mare poveste de dragoste
IUBESTI fara sa crezi si fara sa-ti doresti.Acela care nu a iubit niciodata, inseamna ca nu a trait niciodata. Insa eu iubesc si iubesc asa cum pescarusii iubesc marea si cerul iubeste cerul.
Este un sentiment placut, dar totodata si dureros pentru ca nu se stie niciodata pentru cine vei suferi si daca va merita.
Tot ce va zic este sa iubiti si sa fiti iubiti mult ca nu veti fi ucisi de dragoste!'
da fiecare e cu poveste lui
Cica mama s-a dus la intalnire cu tata si mamaie o urmarea pe mama 
sa vada cu cine e, ce face... deci oamenii se plimbau pe starada si mamaie dupa ei la cativa pasi mama se tot intorcea... mamaie fiind de la tara venise in vizita la mama in bucuresti mama cu tata mergeau(erau prieteni p'atunci) si mamaie cu ciumagul dupa ea ...cum era mamaie pe atunci imbrobozita cum e si acum de altfel dar atunci... 
totusi tata nu a aflat decat dupa ce s-a nascut fratele meu mai mare
si totusi s-a terminat cu bine ca altfel nu eram aici sa povestesc 
doamne cand mi-a povestit mama am ras 3 zile
xoxo, mary 
Povestea parintilor mei este:
mama lui mama statea cu un tigan si avea un magazin... tata sa angazat ca vanzator... tata a pus ochii pe mama de cand a vazut-o dar la mama nu i-a placut de el...(mama avea 15 ani)
tata sa luat in vorba cu mama...si i-a spus''te-ai casatori cu mine?''... iar mama i-a spus ca se casatoreste numai daca o sa se pocaiasca.(mama nu era pocaita dar mergea la biserica)
tata timp de 1 luna sa luat si a mers la biserica zilnic pentru mama... dupa 1 luna jumate tata a venit la mama lui mama cu bunicul si bunica din partea tatei pentru a o cere pe mama...
... bunica nu a vrut sa o de-a pe mama... dar mama sa luat si a fugit cu tata ...asta e povestea:X:X:X
:X
Hai sa iti povestesc prima mea poveste de dragoste. Aveam vreo 18 ani si eram in vacanta la bunici. Am iesit intr-o seara la disco si l-am vazut pe el- inalt, atletic, brunet, ochii negri si migdalati... ce mai, dragoste la prima vedere in ambele tabere
.eram in al noulea cer, era pentru prima data cand ma simteam asa. Dupa vreo 2 saptamani de iubire ca-n filme ( fara sex), ii povestesc bunicii despre iubirea vietii mele. Baiatul cu care as fi vrut sa imi petrec toata viata, imi era nepot de gr.2.si,, the end of story. Ne-am tinut departe unul de celalat; ne-am mai intalnit dupa vreo 3 ani, cand spre disperarea noastra atractia era aceeasi ca in prima zi. Am decis ca, daca vrem sa ne putem continua viata fericiti, sa uitam unul de celalat pentru totdeauna. Aceea a fost ultima data cand l-am vazut. Am reusit sa uit de el abia peste vreo 2 ani, cand l-am intalnit pe sotul meu...si acum cred, ca el este sufletul meu pereche.
Parintii mei s-au cunoscut in facultate. tata era cam pe dinafara si nu prea frecventa cursurile iar mama era mai eminenta. din anul doi tata a observat-o si a inceput sa o intrebe de cursuri si apoi mergeau impreuna la cursuri si la cantina dupa facultate s-au casatorit si sunt si acum impreuna, chiar anul trecut implinind 25 de ani de casnicie.
eu cu iubitul meu am fost initial cuplati de un prieten comun cand eram in clsa9a dar nu ne-am putut inghiti! si dupa cateva iesiri am decis sa ramanem amici. dupa 2 ani i-am cerut in treacat o parere la web cam despre cum eram imbracata pentru ca trebuia sa plec la un majorat si nu era alt baiat online pe mess. mi-a zis ca sunt draguta foc ... apoi peste cateva saptamani eu foarte plictisita l-am invitat la o cafea pentru ca terminasem de curand o relatie si ma simteam cam pustiita si credeam ca nu o sa ma mai pot apropia de nimeni. in fine, am iesit la o cafea dar nu doar noi doi si si el era mult mai dragut decat imi aminteam. apoi peste 2 zile am iesit doar noi doi in oras si eu tremuram atat de nervi ca ma sunase fostul prieten in cel mai inoportun moment sa ma intrebe ce mai fac, cat si pentru ca se lasasem racoare. mi-a sugerat sa ascult o melodie frumoasa de la tiesto cand ajung acasa dar eu nu eram tocmai pregatita sa plec pentru ca mi-era drag de el si eram gata sa indur un pic de vanticel. vazand ca nu ma potolesc din tremurat a zis "e si asta o solutie" si m-a strans tare in brate si mi-a dat cel mai dulce sarut... simteam ca plutesc si ca doar bratele lui ma mai tin cu picioarele pe pamant...
un moment culminant a fost apoi dupa cam 2 saptamani cand ne plimbam printr-un parc vechi si mi-a venit stralucita idee sa ne urcam pe niste ruine el a urcat si apoi eu dupa el tinandu-ma de mainile lui calde... din pacate eu buimaca si aeriana cum sunt am alunecat si l-am tras dupa mine. si uite acolo eram noi imbratisati pe iarba, cu vanatai si murdari de noroi si m-am uitat adanc in ochii lui si i-am soptit un "te iubesc"... am crezut ca o sa rada dar momentul era atat de potrivit desi trecuse atat de putin timp... dar mi-a raspuns la fel.
de atunci suntem nedespartiti, am trecut prin bune si rele dar ne iubim atat de mult ca ar fi nedrept sa nu traim impreuna pentru totdeauna. poate visez, dar daca e asa, nu vreau sa ma trezesc :X
Povestea alor mei suna cam asa : mama iesise cu prietenele prin oras si avea o bluza cam transparenta, tata mare gagicar s-o bagat in seama si i-a spus ca bluza aia se poarta fara sutien, mama nu i-a dat atentie crezand ca e un porc si un nesimtit. Apoi s-au intalnit prin cartier, si-o schimbat mama parerea despre el si s-o casatorit. ) Draguta povestea da nu prea o rezistat ca acum sunt despartiti.
A mea? a fost una haioasa:d...prietenul meu este la facultatea de psihologie...acum ceva timp a suferit... din dragoste. iar matusa mea(colega a lui de facultate). a zis ca eu pot comunica mai usor cu el .pentru ca avem varste apropiate.si stiu ce sa ii spun...in astfel de situatii...pe mess discutam fff frumos...seris.cand era cazul...eu abia imi revenisem... aveam si probleme cu parintii mei...ma despartisem si de fostul prieten.si cam simteam ca mi se ineaca corabiile...atunci.matusa mea... a vazut ca el ma poate ajuta sa trec peste probleme...si eu il pot ajuta pe el sa treaca peste problemele lui...si se tot gandea cum sa ne faca sa ne cunoastem. fata in fata.pentru ca eu.am zis ca nu vreau sa mai cunosc pe nimeni...sa mai stiu de nimeni si de nimic... din relatia trecuta... mi-era frica sa nu sufar iar...
in fine. pisica matusei mele s-a imbolnavit.si a trebuit sa ma duc cu ea la veterinar.bineinteles.ca matusa mea l-a chemat si pe el atunci.(Asa ne-am cunoscut.in drum spre veterinar)...la inceput eram rece.distanta...mergeam mai in fata sau mai in spate...nu vorbeam fff mult cu el...decat esentialul.nu am vrut sa sufar iar.si nu am vrut sa il fac iar sa sufere...
. a venit ziua matusei mele.ne-a invitat la o pizza... el a stat langa mine...matusa mea s-a dus sa comande pizza...si atunci s-a intamplat.eu mi-am dat seama ca nu este o persoana chiar atat de rea...ba dimpotriva una placuta...si am zambit si pentru prima data mi-am schimbat privirea...ma uitam mai cald.mai frumos.mai dulce. el a zambit...am mancat amandoi dintr-o pizza...si. a doua zi...am fost impreuna...
p. s. pisica n-a trait. din pacate. dupa ceva timp. a disparut de acasa.si nu a mai venit...
cam asta este povestioara mea de dragoste.au trecut 8 luni si inca suntem impreuna... s ne iubim ...nu ca in prima zi...ca in prima zi am fost eu ea:d... dar ne iubim fff mult...
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
