Care credeti ca e mai importanta? Dragostea sau cariera? Aceasta perspectiva vazuta din ochii unei proaspete absolvente care a luat bacu', a terminat liceul, si nu stie ce sa faca in continuare..mai precis ce sa aleaga...

Cariera. Pe barbati nu te poti baza. Cand esti mai indragostita realizeaza ala ca nu si-a trait viata ca vrea sa se mai distreze sau mai rau se indragosteste de alta. Cariera nu te paraseste...

Dragostea e mult mai importantă dar să nu neglijeşti cariera pentru că şi ea te ajută în viaţă.
Acum axează-te pe carieră.
Baftă!

In cazul tau CARIERA.
Daca ai absolivit Bacul, probabil vrei sa faci si facultate.Iar daca gasesti ceva ce ti se potriveste, cu atat mai bine.
Cand vei avea un job iti. gasi si DRAGOSTEA, insa ai grija sa nu intarzii prea mult

Ma poti avea cea mai tare slujba cu cel mai mare salariu dar daca ideea ta de weekend perfect se rezuma la chipsuri, cola si un film bun singura pe canapea eu zic ca nu ai rezolvat nimic. Nu o sa mai traiesti viata la 30 ani cum o traiesti acum deci cel mai bine gasesti o solutii sa le faci pe amandoua.

Dacă eşti destul e deşteaptă şi nu vrei să munceşti 12/24 ca orice robot din ziua de astăzi şi eşti în stare să-ţi trăieşti viaţa şi să fii propiul tău şef cu siguranţă ai elimina cariera. Ţi-am spus dacă în aceştia 18-19 ani ţi-ai dezvoltat abilităţile pe care le ai şi ştii cum să-ţi înfiinţezi propria firmă şi să o conduci vei avea de câştigat multe.În caz contrar alege cariera.Totul depinde de TINE.
Şi la ce te refei prin cuvântul dragoste? Are mai multe înţelesuri...

Ceea ce te bucura asta este mai important.
O dragoste poate dura o saptamana, o luna, un an.
O cariera poate dura o viata.
Atat dragostea cat si cariera sunt binevenite in viata noastra. Dragostea e importanta si ne ajuta in viata de zi cu zi umplandu-ne sufletul de lumina si bucurie.
Cariera ne ajuta sa ne la fel in viata de zi cu zi in functie de fiecare( calatorii, masini, case etc).
In speranta ca te-am ajutat!

Succes.

Amandoua sunt importante una fara alta nu prea merge. Daca a terminat liceul sa isi vada in continuare de studii, eventual si de relatie daca are una. Dar pe primul loc trebuie sa ocupe pregatirea in vederea unui job restul vine pe parcurs si fara sa te ceri prea mult.
Succes.

Există căi de mijloc și sunt convins că le poți avea pe ambele însă dacă nu se pune problema, alege cariera. Iubirea trece, cariera distrusă nu o poți reface prea ușor.

Ar fi trebuit sa ne dai exemplu cert aici. Adica ce vrei sa faci? Sa pleci in lume? Sau? Nu inteleg de ce nu le poti avea pe amandoua.

Dragostea nu ține de foame.
Viața profesională ar trebui să fie singurul lucru care te interesează în primii ani de după bac și poate chiar și mai târziu.
În momentul în care te interesează mai mult să rămâi lângă persoana iubită sau să petreci cât mai mult timp lângă ea (bănuiesc că asta-i problema), nu ești dispusă să faci niciun compromis și dai cu piciorul mai multor șanse, doar pentru că te sperie gândul de a-ți părăsi partenerul. Dacă e vorba de o oportunitate care să te ajute în carieră și trebuie să stai departe câteva luni, urmând apoi să te întorci, o pierzi doar pentru că ți se pare ție că durează prea mult timp, deși nu e așa. Există numeroase căi de comunicare între cei doi, nu moare nimeni.

Repet, dragostea poate fi efemeră. Momentele fericite sunt efemere.
Cariera pe care ți-o construiești o poți avea toată viața.

Dezvoltarea ta. Asta e cea mai importanta, si cred ca ar trebui sa dai curs acelei oportunitati din care ai cel mai mult de invatat. Invatarea e un proces care tine toata viata. Cine esti acum, nu esti cine vei fii peste 5 ani, si cei ai acum probabil nu-ti va ajunge peste 5. E o utopie sa vrei sa pastrezi conditiile actuale asa cum sunt, pentru ca toti sunt in permanenta schimbare. Intr-un cuplu schimbarile se intampla atat fiecarui parter in parte, cat si cuplului, ca ansamblu. Daca amandoi cresc, si cuplul format va fi mai bun si mai puternic. Daca doar unul creste, sau amandoi isi refuza dezvoltarea, se va ajunge la frustrarea regretului sanselor ratete. Ah, sper ca intelegi ce incerc sa spun.
Eu am incercat ambele variante: dupa liceu am mers la facultate. Am invatat acolo multe despre mine si m-am dezvoltat ca individ. Am cunoscut persoana potrivita si dupa absolvire am plecat in lume pentru a fi cu el. Insa el isi facea masterul, in timp ce eu m-am chinuit 2 ani sa invat limba noii tari. Si, daca in timpul facultatii am avut o relatie la distanta chinuitoare, a fost fabulos sa fim in sfarsit impreuna mereu. Insa el crestea, eu nu. Daca la inceput am pornit de la acelasi nivel, dezvoltarea mea s-a oprit, a lui a continuat. Din fericire noi am putut sa vorbim mereu deschis, sa analizam si intelegem ce se intampla cu noi, si sa avem rabdare sa-mi iau examenele si sa pot studia si eu mai departe.
Nu exista o reteta a succesului, o cronologie clara: acum cariera, apoi dragoste, sau intai dragoste, apoi cariera. De asta sugerez sa analizezi sincer din ce varianta ai mai mult de invatat, ce te-ar provoca mai mult, si sa faci lucrul ala. Un an de pauza intre liceu si facultate nu o sa te omoare, daca in anul asta nu stai acasa, ci calatoresti, citesti, pictezi, scrii, lucrezi, orice care te dezvolta. Ba e chiar foarte posibil ca apoi, dupa ce te-ai cunoscut mai bine, sa iei decizii profesionale mai informate si mai inteligente decat daca te apuci de ceva doar din inertie. Si invers, decizia de a te concentra pe cariera nu o sa ucida neaparat dragostea, dar o sa-i testeze maturitatea, sinceritatea, profunzimea, altruismul. Intr-o relatie trebuie facute si sacrificii, daca inseamna bunastarea celuilalt pe termen lung. Gandeste pe termen lung si intreaba-te unde si cum vrei sa fii peste 5, 10 ani. Cand vrei sa ai copii? Si ce fel de mama vrei sa aiba copii tai, ce vrei sa le oferi, cat timp si energie vrei sa iti rezervi cresterii lor.
Nu trebuie sa ai toate raspunsurile dintr-o data. Dar sa nu te inchizi intrebarilor.
Si aminteste-ti ca nimic nu e ireversibil. Viata este de fapt calatoria dinspre un scop spre altul, ci nu incepe odata cu atingerea scopului.
Iti doresc sa ai o calatorie interesanta, odata ajunsa la destinatie sa te uiti multumita in urma si entuziasmata inainte spre urmatoarea.