Cand copiii intreaba, inseamna ca sunt pregatiti sa afle. Nu are sens sa ascunzi nimic, mai ales ca nu are 5 ani, ci 11. Poate a intrat la pubertate, vor aparea si intrebari de genul asta. Acum, tu pui bazele unei relatii sanatoase intre voi (in planul comunicarii) si nu are sens sa te ascunzi dupa deget din 2 motive simple: o sa simta si o sa caute raspunsuri in alta parte (surse care, de obicei, nu sunt la fel de corecte) si o sa darami orice temelie de incredere ar fi intre voi. Deci, cel mai simplu: iei un atlas de anatomie si ii arati, explicandu-i apoi despre mentruatie, despre sarcina, dar si despre faptul ca sexul este placut si ca nu are ca singur scop reproducerea. Cel mai si cel mai important este sa ii raspunzi sincer la intrebari.
Atat de mici… pare chiar nefiresc sa le vorbim despre sex cand, oricum, nu vom inceta sa ii vedem nici la 25 de ani altfel decat ca pe niste copii. Cat putem sa amanam "marea discutie", cand trebuie sa aiba loc prima conversatie de acest gen, in ce cadru, in ce termeni? Toate aceste alegeri sunt factori de care depinde naturaletea cu care copiii vor putea, la randul lor, sa abordeze acest aspect in viata lor de adulti. Cum procedam deci? Cum si cand ne alegem cuvintele stiind ca suntem primii responsabili.
Educatia sexuala a copilului incepe chiar din prima luna de viata. Copiii isi exploreaza, isi descopera corpul prin atingere si pot sa obtina, accidental, o excitare a organelor sexuale. Senzatia de placere obtinuta ii poate face sa repete experienta fara ca acest fapt sa fie ceva anormal. Acelasi lucru se poate intampla si mai tarziu, la 2, 3 ani. Parintele insa se poate obisnui sa-i vorbeasca copilului despre organele sexuale cu naturalete, asa cum ii vorbeste despre alte parti ale corpului lui. Insa numarul parintilor care reusesc sa vorbeasca cu dezinvoltura despre sex si activitate sexuala cu copiii lor este destul de restrans. Majoritatea sunt stanjeniti, ceea ce face ca discutia sa fie nefireasca si perceptia copilului despre sex si viata sexuala sa fie deformata, alterata. Parintii trebuie sa se (auto)educe in acest sens.
Discutiile despre sex cu copilul sunt importante pentru a-l ajuta sa-si dezvolte o atitudine sanatoasa fata de sex si sa adopte responsabilitatea in comportamentul sexual
Discutand deschis cu copilul despre sex puteti si sa-i oferiti informatii corecte. Ceea ce invata in alta parte poate sa nu fie adevarat, poate sa nu reflecte valorile personale si morale sau principiile pe care ati dori sa le urmeze copilul. In plus, el trebuie sa inteleaga posibilele consecinte ale situatiei de a fi activ din punct de vedere sexual – ca sarcina si bolile transmisibile sexual, precum si posibilitatea suferintelor emotionale.
In primul rand, concentrati-va asupra realitatilor despre sex. Puteti folosi lista urmatoare ca plan de discutie:
Explicarea anatomiei si a reproducerii la barbati si la femei
Actul sexual cu penetrare si sarcina
Fertilitatea si contraceptia
Alte forme de comportament sexual, ca sexul oral, masturbarea si mangaierile
Orientarea sexuala: heterosexualitatea, homosexualitatea si bisexualitatea
Aspectele fizice si emotionale ale sexului, inclusiv diferentele dintre barbati si femei din acest punct de vedere
Imaginea despre sine si presiunea celorlalti
Bolile transmisibile sexual
Violul si violul la intalnire, inclusiv modul in care intoxicarea (prin betie sau droguri), sau acceptarea unei plimbari sau mersul in alte locuri retrase cu strainii sau cunoscutii ii expune riscurilor.
Alegerea hainelor si modul in care se prezinta in fata celorlalti trimite mesaje despre interesul fata de comportamentul sexual.
Unii parinti nu se simt in largul lor sa discute cu copiii despre sex. Va poate fi util sa repetati ceea ce aveti de gand sa spuneti inainte de a discuta cu fiul sau fiica dumneavoastra. Aveti grija sa urmariti si sa ascultati copilul cu atentie, nu numai sa vorbiti. Poate fi util ca ambii parinti sa fie de fata.
Unor copii le poate fi jena sa discute despre sex sau sa admita ca nu stiu un anumit lucru, deci este posibil sa nu va puna intrebari directe. Incercati sa cautati ocaziile de a aduce in discutiile cu copiii subiecte legate de sexualitate. Astfel de ocazii pot fi scenele de la TV sau de la cinema, o carte, un articol, sau schimbarile vizibile care se produc in corpul fiul sau fiicei dumneavoastra (sanii care cresc, sau parul facial).
Explicati procesul de maturizare fizica si procesul de excitare sexuala. Amintiti-va ca trebuie sa respectati intimitatea copilului si incercati sa-i aratati ca aveti incredere in el sau ea privind deciziile pe care le ia.
Consider ca fiecare parinte va aborda acest subiect diferit...tocmai de aceea si viziunea diferita asupra acestui subiect a copiilor. Totusi, este imperios necesar sa se discute cu copiii despre sex...astfel el va cauta raspunsuri in alta parte si va alege ce-i convine...si vom suferi alaturi de ei...
Pentru ca fetita dumneavoastra sa inteleaga, cum e cu sexul cred ca e bine sa faceti rost de o documentatie pe aceasta tema.Documentatie care eu dati sa o citeasca, citindo se apropie de dumneavoastra si imediat apar si intrebarile, deci se realizeaza dialogul intre mama si fica fiind ceva benefic temei pe care doriti sa o abordati.Mult succes.
Cea mai buna abordare a inceput de fapt atunci cand i-ai explicat de ce ea e fata si el e baietel, de ce a stat la tine in burtica si cu ce s-a hranit, cum a venit pe lume, etc etc, daca s-a stabilit o comunicare bazata pe sinceritate si nu pe bazaconii atunci este simplu! Pentru a evita momentele jenante in care ea te priveste in ochi, iar tu trebuie sa ii explici cum te-ai pierdut in bratele pline de dorinta ale sotului, mai bine ii lasi la indemana spre citire lectura de specialitate pe care o puteti rasfoi impreuna, totul trebuie spus clar si fara minciunele!
Cu siguranta ceva ceva stie ea, pentru ca acest subiect este indelung discutat in anturaj, cert este ca trebuie sa capete informatiile corecte, nu franturi si dezinformari din care sa nu inteleaga nimic!
Trebuie sa stie cel putin la fel de multe ca si un viitor eventual partener, asa ca da-i tot ce-ti cere, altfel distanta dintre voi va creste!
Poate ar fi bine sa o lasi sa afle singura...Cand va avea o nelamurire te va intreba, si in functie de intrebare vine si raspunsul...Linisteste-te,sunt sigura ce te vei descurca!
S-ar putea sa fii suprinsa de cate stie deja
nu cred ca sunt in masura sa-ti dau sfaturi... dar parerea mea e ca ar trebui sa-i spui cat mai multe, treptat... incepe prin destramarea mitului berzei , daca el exista in familia voastra... spune-i ca de fapt mami si tati au "muncit" ca ea sa se nasca , spune-i cum ai nascut-o si ca de fapt, cand parintii se iubesc, ei se culca impreuna, mama ramane insarcinata samd. cu cat stau sa ma gandesc mai mult, cu atat imi dau seama ca e dificil... dar tot cred ca n-ar trebui sa-i ascunzi faptele, ci doar sa le coafezi putin folosind cuvinte mai "frumoase".
ideea e ca n-ai vrea ca peste 4-5 ani sa vina pe TPU sa spuna ca s-a sarutat cu prietenul ei si sa intrebe daca e insarcinata. si nici sa spuna ca nu s-a protejat, dar prietenul i-a spus ca e ok si aceeasi intrebare: oare e insarcinata?