Pf...eu-s o persoana mai radicala.
Hotul neprins, negustos cinstit. Si aici ma refer atat la minciuni, cat si la inselat.
Dar e de ajuns sa-l prind o data ca ma minte, ca sa nu mai am incredere in el.
La mine increderea se castiga greu si se pierde usor.
Accept destul de multe - sa le zic nimicuri - deviere, dar cand a reusit persoana aceea sa ma indeparteze suficient de mult, sunt ca o stana de piatra. nu ma mai poate misca nimic.
M-as desparti de prietena mea daca m-ar insela. Dar sunt sigur ca nu ar face asta
Deocamada nu as vrea ma despart de prietena mea. Minciuna doare cel mai tare. Daca m-ar mintii grav - sigur ne-am desparti si nu am mai fii nici macar prieteni. Depinde de caracterul fiecarui om si de caracterul partenerului/ei si de gravitatea faptei
Nu` s o fire care sa poarte ranchiune, dusmanie. Poate sa ma minta, atata timp cat eu stiu adevarul, o sa ajunga sa imi marturiseasca in fata. Cam greu de explicat, dar motivele pentru care as da papucii cuiva ar fi : sa fi facut un lucru care nu`i sta in fire, de nenumarate ori; sa nu fie el; sa incerce sa ma impresioneze prin gesturi ridicole. Totusi, pana acum am fost mintita, dar cum nu tineam asa de mult la aceea persoana, am hotarat sa trec cu vederea. Dar daca este vorba de iubire, nu cred ca ar fi cazul sa existe minciuni. Daca exista, nu stiu cum as reactiona .
M-as desparti de iubita daca m-ar insela in primul rand. Apoi intr-o ultima instanta daca as vedea ca nu are nici un rost relatia dupa ce am incercat prin diverse moduri sa o fac sa mearga.
Pai probabil din cauza faptului ca ar fi mult prea gelos, daca nu ar avea incredere in mine sau daca pur si simplu sentimentele mele pentru el ar disparea ceea ce este mai putin probabil pentru. ca nu accept asa usor prietenia unui baiat decat daca sunt sigura ca il iubesc si nu este doar un moft de adolescenta, iar despre minciuna ce sa zic...cand iubesc sunt dispusa sa iert, dar nu uit.
Da Marionel, probabil as spune si asa, atata timp cat eu il respect si ii vorbesc frumos, astept acelasi lucru din partea lui, iar in momentul in care mi.ar vorbi urat(m-ar injura), i.as spune bye
Atata timp cat esti intr-o relatie ar trebui sa fii sincer cu partenerul/partenera.Sa va acordati incredere reciproca si sa va bazati unul pe celalalt.Cand o minciuna intervine.mda.depinde de ce fel de minciuna era, totusi nu este frumos sa minti, oricat de jenant ar fi sau in orice postura ai fi pus. dar sa o luam mai"uman". cateodata tinem unele lucruri ascunse, pana gasim ceva ce ne da puterea sa spunem adevarul, iar atata timp cat adevarul e descoperit este bine.
Motivele sunt nevoi ale oamenilor pentru a explica ceva ce nu merge. Daca o relatie merge e ok... se iarta sauita se trece peste probleme- daca nu merge - putem sta si in cap.
Ne fofilam si gasim n raspunsuri la o singura intrebare. ne pierdem in detalii fara sens cand lucrurile sunt clare: conteaza ce vrei - ce realizezi ca ai - cum sti sa fii tu, restul pierdere de vreme. Ce-i mai bine de facut intr-o relatie? Care e cea mai buna metoda pentru nu stiu ce? si alte intrebari fara sens. Oameni buni, suntem diferiti = relatiile noastre sunt diferite= nu se aplica aceleasi rezolvari = nu exista secrete ale unei relatii = exista oameni care stiu ce vor si ce nu vor si oameni care inca plutesc in necunoscut.
Azi sunt ceva mai readar pot sa mai zambesc .
Nu stiu orice ar face ea ramane la egalitate cu mine deci nu as putea-o lasa. Ba cred ca daca ne-am certa in ficare zi dar e de considerat ca eu renunt greu la un lucru, cat ar fi el de rau (ce rasa de defecte am ). Minciuna are si ea locul ei. Eu nu min (ascund adevarul). Ea face totul pe fata deci nu trebuie sa minta desi ar face bine asa cand aflu ea zice ca e chestie veche si eu o iert .
SecretLover10 întreabă:
anonim_4396 întreabă:
SecretLover10 întreabă: