Ce as putea face daca il iubesc pe iubitul meu si tin la el chiar si ca partenerul meu dar si ca si un tata? Din cauza dorului de tata, a si zis ca asa ar fi chiar daca e adevarat nu zic nu, lui i-am spus ca nu e asa, zice ca ar fi naspa pe partea sexuala din moment ce tin la el si ca la un tata, tatal meu nu e mort, doamne fereste zic ca nu tinem legatura si ca si-a facut o noua familie in Germania si ca in afara de bani nu stie sa faca nimic. Nu ma viziteaza, nu ma cauta, ce pot face sa nu-mi mai fie dor de tatal meu si sa nu mai simt ca iubitul meu il inlocuieste mai mult? Voi credeti ca e naspa daca simt acest lucru fata de el?

Nu e nimic rau in a fi sprijinul tau si in locul tatalui, doar daca relatia nu va duce la casatorie si va veti desparti vei suferi probabil mult
Mai bine e sa iti pui cel mai mult increderea in bunatarea si ajutorul Tatalui nostru ceresc, care ne iubesre si nu ne paraseste niciodata si se bucura daca ii povestim Lui toate durerile boastre.

Si freud spunea ca fetele iti cauta tatal si baieti mama, s-a demonstrat ca cautam calitati asemanatoare atat emotionale cat si fizice

Pai e mai bine ca tii la el ca si un tata, nu e rau deloc, doua intr-una ai.
Ce treaba are partea sexuala cum ca tii la el si ca la un tata, nu are nici o treaba.

Nu poti sa nu-ti fie dor de tata, e normal sa-ti fie, ca ai vrea un tata sa fie alaturi de tine, sa-ti dea afectiune si altele.
Si daca iubitul iti da, e f bine.

Eu m-as bucura ca ma vede iubita si (nu doar) ca un tata, inseamna ca-mi da valoare, si ca e atasata mult de mine, ii ofer ce are nevoie si ma bucur pentru asta.

Așa cum zicea și înainte cineva, orice fata o sa caute în iubitul ei trăsături ale tatălui ei. Asta se întâmplă la nivel mai mult sau mai puțin subconștient. Tatăl e prima figura de gen masculin din viața unei fete, e normal sa raporteze relatiile și trăsăturile bărbaților din viața ei la cele ale tatălui ei. Cumva comportamentul pe care îl observă la tatăl ei devine norma, măsura după care sunt judecați iubiții, prietenii, soții, etc.

Faptul că i se pare ciudat asta înseamnă că nu prea e in tema cu psihologia umană în general și cea feminină in particular. E drept că e oarecum neobisnuit să îi spui tu așa direct in față lucrul asta, probabil el se gândește doar la partea sexuala, in ultimul timp existând acest trend scârbos al fetelor din state sau uk de a-și numi iubitul "daddy", și de asta se sperie, fara sa realizeze că ție lipsindu-ti tatăl, ai nevoie de o figură masculina care sa proiecteze siguranță, lângă care sa te simți protejată și iubita.

Ori ii explici in detaliu ce înseamnă genul asta de afecțiune ori îl pui sa citească puțin despre psihologie.

Ai o trauma din partea tatălui, tatăl tau mereu a lipsit și așa va fi mereu in orice băiat o sa l cauți pe tatăl tau. Încearcă să vorbești cu tatăl tău, chiar daca nu te caută ai putea sa l cauți tu.

Iti recomand sa mergi la un psiholog pentru a scapa de traumele din trecut. Ai nevoie de vindecare pentru a putea avea o relatie sanatoasa si frumoasa.