Sau poate la varsta asta ar trebui si copilul sa-si inceapa un viitor.
bine nu a reusit bacul, da poate acei parinti n-au bani sa-l creasca toata viata.parintii iti da atat cat pot,crezi ca nu le-ar place sa-i dea mai mult? cand le zice ca x primeste mai mult decat el,ar vrea sa faca ceva.
viata e grea,nimeni nu a zis ca e usoara, apar dezamagiri, dar nu toti oamenii te sustin.trebuie sa treci si peste acestia, si peste dezamagiri.
viata e mai frumoasa dupa toate astea.
Am impresia ca postarea ta este o pledoarie "pro domo". Fiecare parte are si obligatii, nu numai drepturi. Este adevarat ca parintii trebuie sa-i asigure copilului, in masura posibilitatilor fiecarei familii, conditii cat mai bune de crestere si educare. Nu este mai putin adevarat si ca acesta trebuie sa depuna eforturi pentru a invata cat mai bine si a rasplati grija parintilor printr-o comportare corecta, acasa, la scoala si in societate. Cum ai vrea sa se comporte parintii celui care nu-si da deloc interesul sa invete si se tine de prostii? Nu cumva te astepti sa-l mangaie si sa-l indemne sa continue? Gandeste si din pozitia de parinte, nu este asa greu si vezi la ce concluzie ajungi. S-auzim si de bine!
Eu am facut referiri la ajutor moral.Stim cu totii cat de greu e sa iti gasesti de munca doar cu liceul.Intr-un timp scurt nu iti gasesti. Poate dupa o luna-4-6-9 iti gasesti de munca.In cazul expus de mine,nu era vorba de un copil care nu invata sau care nu vroia sa munceasca si criticam atitudinea morala a parintilor, care isi zapacesc copii si ii fac sa se simta prost, in loc sa ii incurajeze.
Pai normal ca se uita urat e vorba de viitoru copilului ati dai seama ce spui ca un parinte sa ai spuna copilului bv fiule ca ai picat bacu lasa ca in urmatorii 10 ani al iei tu. Daca copilu ar primi bani ori de cate ori doreste pentru orce prostie cum va mai pune el pret mai tarziu pe tot ce il inconjoara daca el a crescut cu ideea ca totu i se cuvine? In strainatate am avut colege de munca inca eleve pe timp de vara care munceau iar parintii lor erau patroni de hoteluri, magazine si nu se mai plangeau asa mult cum va plangeti voi.In Suedia toti copiii incepand cu varsta de 18 ani au locuri de munca cu jumate de norma si locuiesc singuri se intretin singuri si nu se mai simt abandonati.Pe cand voi desi primiti tot nu stiti sa apreciati nimic, de ce se comporta parintii asa pentru ca le pasa daca nu le-ar pasa ati fi vai de mama voastra.
Pentru jadir
Ceea ce spui tu suna foarte bine.Cred ca multi elevi si-ar dori sa munceasca. Uite solutia pentru a iesi din criza:sa munceasca si elevii, dar unde? La noi nici cei cu experienta nu prea gasesc.
Eu incercam sa subliniez faptul ca unii parinti nu isi sustin copii in perioade grele.In cazul expus de mine consider ca parintii ar trebui sa il sustina si sa il incurajeze sa isi caute, nu sa se uite urat, nu crezi?
Sincer, daca copilul a avut un acoperis deasupra capului, a capatat mancare si haine (nu de lux) si nu a fost obligat sa munceasca mai mult de 3-4 ore pe zi, nu are nici o scuza pentru a nu-si lua bacalaureatul si nu are de ce sa astepte sustinere de la parinti. Pana la urma, nimeni nu ar trebui sa te sustina daca tu nu iti indeplinesti niste minime obligatii. Si este absolut normal ca daca nu iti continui studiile sa nu mai fii intretinut de parinti, sa-ti gasesti de lucru, sa iti platesti partea ta din mancare, intretinere etc si sa-i ajuti si pe ei cu bani. Nu ai nici un motiv sa comiti vreo ilegalitate. Este normal si obligatoriu sa re duci la munca si sa accepti un loc de munca pe masura pregatirii tale. Nu cred ca poti uri pe cineva ca te trimite la munca pe buna dreptate.
Brigaela citeste te rog si ceea ce le-am raspuns celorlalti si revino cu un raspuns folositor, daca vrei!
Hmmmm, colegii mei ti-au raspuns foarte bine. La mine nici nu s-a pus problema sa nu iau BAC-ul, ci cu nota cu care-l trec. Tin minte o morala scurta de-a tatalui c-am ales sa dau la sport si am luat abia 8, 80 si m-a tras in jos. Sa iei bac-ul mi se pare minimul necesar de satisfactie pe care-l poti oferi parintilor. Nu inteleg, ce mama naibii e asa greu sa inveti cateva formule la matematica si sa citesti cateva romane la limba si literatura romana, ca sa iei macar nota de trecere. Cum sa nu fie multumiti? Tu nu-ti dai seama ce dezamagire le provoci? Pai cat timp ai fost tu la scoala, cine a investit in tine? Cine ti-a platit caietele, stilourile, fondul scolii si toate cele necesare? Tu din alocatia lunara? Daca DA, zi sa tac! Daca nu, este si normal sa fie extrem de suparati, fiindca n-au cerut luna de pe cer, ci doar si putina atitudine de la tine. Si ce daca-ti cer sa te apuci de munca? Apai, liceul l-ai terminat, ai tot timpul liber acum. Ce-ai sa faci cu el? Ai sa lenevesti si-ai sa te trezesti la 12 in fiecare zi?
Tu trage linie si vezi cine e singurul vinovat de aici. Vezi cine a stat pe-o ureche, cine s-a distrat, cine a pierdut timpul aiurea. Acum au venit si repercusiunile. Este timpul sa iei atitudine, sa le demonstrezi parintilor ca esti responsabil, sa le faci sa fie mandri de tine. Nu s-a incheiat lumea c-ai picat BAC-ul, iei totul de la capat, te aduni, te organizezi si poate in cativa ani o sa-ti pui problema licentei, cea de studii superioare. Dar nu mai da vina pe altii, dorind sa nu-ti asumi nimic. Asa, nu vei reusi niciodata in viata.
Eu chiar cred ca daca vrei iti gasesti de lucru ceva. Fara bac nu poti foarte pretentios, e de ajuns sa muncesti cu spatele, munca bruta. Mi se pare absurd sa nu fi muncit in liceu si totusi sa nu iei bacul, cred ca asta este bataie de joc la adresa parintilor si a societatii.