Ce părere aveți credeți in " să îți nu îți clădești niciodată fericirea pe nefericire altuia?

Mama Hiperyon7, ești așa de bună la explicat Karma încât ma faci si pe mine să cred, mai bine îți dădeam ție fundă, jur ))

Eu mă gândesc și la faptul că noi nu suntem la prima vedere pe acest pământ.
Poate pare absurd,da,însă nu de puține ori am avut impresia că de-a lungul vieții am dat de persoane cu care mă "cunoșteam" de-o viață sau cu persoane care îmi păreau super familiare,deși nu știam cine sunt.(sunt sigur că ai pățit)
Legat de chestia asta cu luatu-n bot de mic,eu tind sa fac legătura, pentru că dacă tu intr-o viața anterioară ai fost o persoana cu karma negativă,automat acum îți răscumperi toate greșelile făcute atunci.

La aia cu infractorii,de acord!

La aia cu bărbatul alfa,ce pot spune din viziunea mea e că poate da de o relație bună, pentru că na,e un bărbat alfa și șansele să aibă o relație frumoasă cresc.Dar hai să îți zic concret un exemplu pe care chiar eu l-am întâlnit.
Un tip foarte interesant și cât de cât făcut are tot ce ii trebuie,știe cum să se bage cu fetele in seama,însă când vine vorba de relații pe termen lung le manipulează sau își pierde alura pe care dorește să o imprime fetelor pe care le cucerește și ajunge sa le piardă,asta pentru că a avut câteva fete in trecutul lui care au suferit din cauza lui și,deși inițial el nu a fost afectat, acum cu toate că are tot ce trebuie, nu poate fi fericit.(și astea nu sunt basme)
"Nenorocul de a gasi pe mai multi eventuali parteneri nasoi, nu depinde neaparat de un rau facut altora inainte."
Aici da, sunt de acord, pentru simplul motiv că unii au traume din copilărie nevindecate care le periclitează viața de adult(violenta domestica, alcoolul, indisponibilitatea emoțională, lipsa afectivității).

Sunt băiat

) legata de karmă, dacă faci rău, într-o zi tot se va întâmpla ceva in viitor cu tine că sa îți dai seama ( să conștientizezi) ca in trecut ai făcut ceva rău...si atunci... îți va părea rău, si vei incepe că sa o ei pe calea cea bună.

De obicei exista doua tipologii umane:
Cei ce se căiesc și fac bine in cele din urmă (sa zicem că Becali ar fi un exemplu în acest sens, însă mmm)
Și cei care fac și mai mult rău și care de obicei mor in chinuri crunte.
Însă, că o exista sau nu karma sau vreun mijloc universal de menținere a dreptății pe pământ, ideal ar fi sa facem bine daca se poate sau nimic.
Un rău se poate face super ușor, însă un bine...cam greu.

Asta contrazice natura umana care zice ca sa faci rau ajuta la supravietuire, noi genetic nu am evoluat mai deloc.
Asa ca... teoria aia e nefondata, teoria naturii umane se verifica.

Ca daca nu erai programat sa faci rau pentru binele tau (majoritatea zic care-s asa), nu mai exista in sistem ideea de a face rau si nu faceai.

Pai din moment ce ala e isteric, scot si eu tancurile, daca imi place de ea, lupt, nu fac ca pasaricatii aia "nu vreau probleme...pa".
Am grija sa nu i se intample nimic.

Cu lovirea de nici doctorii nu au ce face poate veni oricum, deci asta nu e o dovada ca ti se intampla doar ca ai facut rau.

Cu copiii iar lupt pentru dragostea mea! Nu au de ce sa-mi faca zile fripte, iar daca si ea ma iubeste, ii va pune la punct, ca e viata ei si are dreptul sa si-o refaca.
Deci totul e sa lupti si sa iti placa de omul ala, altfel nu sta nimic in cale.
Multe cazuri stiu "stii ce? Am dreptu sa-mi traiesc viata, tu vezi de viata ta, nu imi zici tu mie ce sa fac, daca nu, nu telefon, nu bani nu aia, nu internet, sa te vad", la copil zic. Si gata, sa vezi cum e okey, si in timp se acomodeaza si chiar simpatizeaza pe acela sau aceea, totul e sa stii tu sa te porti cu ei.

Ce zici tu se intampla in cazul in care cei doi nu se plac cu adevarat, si daca barbatul e pampalau, nu e barbat adevarat.
Iar daca si gelosu e barbat, atunci aia e! Care pe care, dar tot lupti.
E de ajuns sa nu stie unde stati, insa cand pleaca de la sot, sa plece cu acte cu tot si brusc, sa nu stie ala unde stai si se rezolva mai bine, ordin de restrictie la o adica, plus barbatia din tine.

Dar majoritatea barbatilor sunt mai rau ca iepurii. Nu lupta, fug, ca nu sunt in stare sa lupte. Se desparte de parsoana "iubita" doar sa nu aiba probleme cu gelosu.
Si se mira unii ca nu-i plac femeile, pai alea vor barbati, nu cand vine unu sa o agreseze, ala sa dispara.

Într-adevăr,foarte bun răspuns!

Pai da, ce dracu`, acum 70 ani barbatii erau barbati, acum isi fac si unghiile cu oja unii. Mi se pare ca in SUA a aparut ruj pentru barbati.
Nu am ceva cu asta daca le place, dar fondul conteaza, e o criza de masculinitate in ziua de azi.

De ex sa vezi lasitate si intre "prieteni". De ex sunt cu prietenu meu acasa la el, asta a ramas corigent, vine tacsu, masa sa il ia la p. Altii "aaa, eu plec, e problema voastra".
Eu nu! Intervin pentru prietenu meu "lasati-l domne in pace, se mai intampla, terminati cu din astea, o sa rezolve, o sa invete si o sa se rezolve, nu se face treaba asa, sa nu mai aud...".
Si daca zic aia "ce te bagi ", zic "pai e prietenu meu, logic ca ma bag".
Si ala saracu multumeste, ca era intr-o situatie critica daca nu eram acolo, poate manca si bataie.

Pai asa am patit eu in copilarie! Eram clasa 2-3-a parca.
Se dusese tata la sedinta, i-a zis invatatoarea ca n-as fi atent, ca.
A venit tata acasa nervos, mama la fel, era sa ma ia la bataie.
Mama tipa la mine, vecina de jos (care mai venea in vizita) a venit.
A intrebat ce are mama, astia i-au zis.
Aia zice "lasati copilu in pace! Ce aveti? Asa se face?".
Si am scapat si dupa ce a plecat aia, le-a zis ea mai multe.
E mare lucru sa te scoata cineva din situatii din astea.

Dar asa "eu plec...", ce e aia? Sa fi bun doar la distractie?

Sincer,nu prea am dat de astfel de "caractere", oricum, interesant modul de abordare a problematicii
Pt asta ai o bila alba de la mine

Eu majoritar de asa caractere am dat, se exclude cand prietenul/prietena (nu in sens de iubiti), are o problema.
Asa cum se exclud multi barbati in relatia cu o femeie care are deja pe unul fie maritata fie prieten, daca ala ar vrea sa faca probleme.

Mhm,notat

Mi-a deschis ochii, mrs pentru raspunsul acela, o să încerc si eu să nu fiu lașă între prieteni/prietene/ neam.etc.

Pai intre prieteni nu trebuie sa fim lasi, bine, intr-o anumita masura, ca daca vine si zice "daca te bagi iti facem praf familia sau pe tine", este altceva.
Ca oricum nu vei castiga si daca te bagi, deci nu il ajutu pe prieten.

Sau aia, sigur ca nu e bine, dar ma refer strict la prietenie. Unu inseala nevasta sau prietena, pana aici nu face bine.
Dar ma roaga sa-l acopar. Eu fac asta pentru el, ca el e prietenu meu, nu aia. E treaba lui ca face asta si nu e bine ce face.

In loc de "aaa nu te mai acopar, vrei sa am probleme cu aia si fam ei daca ma prinde ca mint cand ma suna?".
Ete na, pai sa-mi zica mie, ca as zice "si care e treaba? E prietenu meu, asta e, cine sunteti dvs sau fata dvs pentru mine?".