Ce parere aveti despre fratii sau surorile de varste apropiate care nu au niciun fel de relatie? Cum poti sa nu tii deloc la fratele/sora ta? Credeti ca e vorba de educatie aiurea aici sau traume?

Cel mai probabil e vorba de cum i-au tratat parintii pe acestia. Parintii au un rol deosebit prin modul in care interactioneaza cu toti fratii sau surorile, iar asta e posibil sa duca la nedreptati diverse, pentru ca niciodata nu va fi egalitate deplina in modul in care sunt tratati sau disciplinati. Acestea cred ca vor seta tonul pentru relatia lor la maturitate, daca nu sunt adresate si reconciliate cat inca se poate.

De exemplu: mama a fost obligata mereu sa aiba grija de cei doi frati ai ei, mai mici cu 4 si 6 ani. Iar acum povesteste cu tristete, daca o intrebi, ca in loc sa stea sa se joace cu fetele la 11-12 ani, trebuia sa aiba grija de ei. Daca ii scapa din ochi o secunda si faceau o nazbatie, luau toti 3 o bataie sora cu moartea. Si a luat bataie de foarte multe ori. E clar ca s-au nascut traume si relatia negativa a continuat pana la maturitate. Fiindca, in prezent, abia vorbeste cu ei, nu tine legatura, se vad o data sau de doua ori pe an la ziua bunicilor si cam atat. Poate parea exagerat, dar pe masura ce au crescut au mai fost si alte nedreptati.

Eu gândesc fix invers.
Cum naiba o data ce ajungi la o vârstă rezonabila sa mai stai atârnat de frații sau surorile tale?
Chiar nu înțeleg oameni aia ce își dau bani familiei (partener, copii) pentru ca fratele sau sora x sa băgat în rahat...sau ce nu se duc de la mamica pentru ca încă nu sa capatuit fratele sau sora y și ei trebuie sa fie acolo a ii susțină...sau sa stea legați ombilical deși au poate 30 de ani.

Și eu am frate, îl iubesc și ma iubește dar nu stam bot în bot.Stiu sigur ca în caz de o problema majora dacă îl sun (ceia ce nu prea fac,pentru ca eu ca sora nu vreau sa îmi bag fratele în probleme sau sa ii creez stres suplimentar cum fac altii) ma ajuta și invers.Dar suntem doi oameni maturi cu familie ce nu ne băgăm zâzanie în casa ca ne mănâncă în fund.
Eu una dacă el are sotie iar soția lui nu ma agreează,nu ma pun sa ma cert cu ea sau sa stau doar pe masa lor ca e fratele meu și îmi permit.O respect,nu ma bag pe gatul lor, vorbesc cu fratele meu într-un stil firesc și mai ales când ma cauta el, și îmi vad de treaba ca doar cu ea face casa, copii, ea ii face mâncare, cu ea împarte casa, unul pe altul se vor șterge la fund sau vor sta la bătrânețe nu eu cu familia mea ce cine știe ce om avea și noi pe atunci sau cum vom fi.

Proasta! Educatia din familie si lipsa de cultura.

Este diferența mare între ei ca și oameni când ajung pe la 30 de ani.

Toti suntem diferiti. Daca avem acelasi sange nu inseamna ca trebuie sa ne intelegem. Cum se si spune, nu putem place pe toata lumea.

Eu am doi frați mai mari și nu ne înțelegem deloc. Asta se întâmplă din cauza ca, atunci când eu am vrut sa fiu bun, ei și-au bătut joc, au ras de mine, m-au umilit, înjosit, batjocorit ( ce un frate nu ar trebui sa facă asta, mai ales din partea unui frate mai mare). Când am fost pe margine de prăpastie si crede-ma ca am fost destul de rău pe margine, frații mei în loc sa ma ajute, m-au împins și mai mult spre margine de prăpastie. Si râdeau de mine, ma voiau și in casa de copii pentru a scăpa de mine "ca acolo e mai bine". Sau sa îmi spui mie cum ar fi sa iti zică fratele tău "băi desculțule" sau "băi flamandule". Asta pentru ca am ales sa stau cu mama și unul dintre frați a ales sa stea la bunici, bunici care îl favorizau cu multe și aveau ochi numai pentru el. Si pentru asta, a avut nesimțirea sa îmi zică ( la telefon) toate cele scrie mai sus. Mama nu avea atâtea posibilități ce sa ne ofere, iar fratele mare a fugit la bunici el zicând ca este mai avut ca mine.
Dar când roata s-a învârtit, când singur am ieșit din rahatul în care ei m-au îndesat și când am început sa atac cu vorbe grele, acum ghici cine fuge de mine?

Adevărul deranjează mereu, iar eu nu pot sa consider frați persoane care și-au bătut joc de viata mea, m-au umilit și când am avut nevoie nu au fost alături. Apoi apar și ei la spartul târgului "stai ca nu este nici chiar asa, ca suntem frați". Pai sa nu il speli pe față cu salivă?
Nu! Sa stea departe pentru ei au vrut asta. Trebuia sa se gândească iniante sa se folosească de inocența mea ( cât am fost copil) si ca într-o zi voi ajunge sa îmi dau seama ce au făcut de fapt. Dar acum fapta e consumata. Prea târziu.

Depinde ce au vazut in copilarie, de la părinți spre exemplu: daca ei nu isi arata iubirea fața de copii, astfel si sentimente probabil mai reci.