Inca nu am copii insa atunci cand voi avea le voi spune si eu aceste povesti. Asta pentru ca pana sa fim adulti in puterea cuvantului meritam sa fim fericiti. Macar pana copiii mei nu vor avea responsabilitatea deplina a unui adult sa poata fi fericiti si sa vada ca exista bunatate undeva chiar daca in lume nu prea se face vazuta. Nu e nimic rau in asta. In fond miracolele au loc doar daca tu ai crezi in ele. Si a spune lor povesti cu printi si printese, povestea lui Mos Craciun si astfel de lucruri ii vor face sa creada in adevar si in iubire si sa aiba dorinta de a lupta pentru ele mai tarziu in viata asa cum fac eu acum.
Nu cred ca este bine ce a facut acea mamica. Unele din cele mai placute amintiri din timpul copilariei noastre le avem despre acea perioada in care il asteptam pe Mosul, si adormeam cu bradul impodobit in aceasta asteptare. Fara necazuri, fara griji, doar cu speranta. Nu trebuie sa distrugem acest farmec, pentru ca oricum copiii nostri sunt precoce si de cand incep sa intre in colectivitate incep sa banuiasca ceva. Totusi, daca si educatorii lor continua cu serbarile in care-si face mereu aparitia Mos Craciun incarcat cu daruri, inseamna ca si noi, ca parinti trebuie sa intretinem aceasta bucurie. Si apoi, ce este mai frumos pe lume, decat lacrimile de bucurie si de emotie din ochii copiilor nostri cand stau, inconjurati de iubire, in fata darurilor primite? Sarbatoarea Craciunului insasi este prea frumoasa, ca sa o putem umbri cu ceva.
Cred ca este o placere foarte mare sa vedem cat de nerabdatori sunt copii care-l asteapta pe ''Mosul'' sunt mai cuminti, invata poezii, cantece, urmaresc la televizor emisiuni pe aceasta tema.Eu sunt bunic si am nepoti si va spun, aceste lucruri au un farmec aparte si trebuie foarte atent pregatite incat cei mici sa ramana in lumea lui ''Mos Craciun sau Mos Nicolae ''.
Fiica mea are 10 ani si il asteapta cu nerabdare pe mos Craciun. Daca e sa afle adevarul, cu siguranta nu o sa-l afle de la mine.Il asteapta cu prea mult drag ca sa ii spulber eu visul acesta.
De ce sa nu-i lasam sa viseze? ce bucurie ar mai putea avea un copil stiind ca mosul e mama sau tata?, De ce sa nu le creem propriul lor univers, cel al copilariei.Eu zic ca visul asta sa dureze in continuare, copilul meu crede si-l voi face sa creada mereu.
Nu cred ca as fi in stare sa ucid copilaria copilului meu. E frumos sa creada in ceva, sa existe magie in lumea lor, sa existe emotie si bineinteles...Mos Craciun. Fetita mea e mica, e primul ei Craciun, dar astept cu nerabdare sa impodobim bradul impreuna, sa miroasa casa a prajituri (acum nu fac) si ...sa il asteptam impreuna pe Mosu'.
Cand eram mica bunicul meu imi povestea ca el seara ii da jar calului si prinde aripi si merge in cer la zane. Eram innebunita... Ei copilarie, unde esti acum?
Fiecare varsta cu frumusetile ei, cred ca trebuie sa lasam copiii sa aiba lumea lor magica si sa se bucure cat mai mult de copilarie.
Eu nu am copil, dar am o surioara de numai 4 anisori.Si in plus nu e o minciuna care la face rau, pur si simplu ii face sa creada in ceva frumos, in ceva in care numai un copil crede! Eu nu o sa-i spun surioarei mele prea curand ca Mosu'nu exista! Nu mi se pare corect! Si eu am stiut ca exista pana pe la 6-7 ani, si atunci pot spune ca era o sarbatoare pentru mine... un mister sa stiu ca o sa gasesc ceva sub brad a doua zi!
Al meu crede...nu-i spun minciuni gen barza, sau altele, dar despre Mosi i-am spus ca exista ...pentru ca mi se pare corect ca la randul lui sa creada o vreme pentru ca asa e corect, e minunat sa stii ca primesti cadorii la sfarsitulk anului nu doar de la parinti si de la Mosi daca ai fost cuminte. e ceva magnific pentru ei sa primeasca si sa se bucure ca a primit ceea ce si-a dorit de la Mos deci a fo cuminte.cand va fi mare si va afla va fi o tragedie dar privind in urma va intelege ca mai bine a fost asa.
Pentru copii fericirea are o poveste aparte: ea este intruchiparea Mosului, un prieten de pret care le ghiceste dorintele si care stie sa faca intotdeauna cele mai potrivite cadouri. Si DA - este bine sa le intretinem aceasta minciuna nevinovata, atat timp cat ea este un edificiu al sperantei, al bucuriilor.
Si eu cred intr-o forma de "Mos" si asta ma ajuta
Am vorbit despre subiectul asta si zilele trecute. Si repet din nou:nu este o prostie sa crezi in Mos Craciun.Chiar daca unii sunt mult prea maturi pentru a se cobori la nivelul acestor"prostii" ar trebui macar sa ne prefacem noi, cei care am crescut, in fata celor mici.Mai ales ca pentru unii Mos Craciun reprezinta foarte mult si nu ar fi frumos sa le spulberam visele.Si, de asemenea Mos Craciun este un simbol al iernii, al sarbatorilor de iarna si al Craciunului.Asa ca, de ce sa ne pierdem traditiile? Modernizarea este buna pana la un punct. Iar in situatia asta, nu este cazul.
Fiecare copil are varsta la care isi da seama. Eu mi-am dat seama pe la 6 ani. Nu este considerata neaparat o minciuna, este doar o etapa din viata unui copil. Este frumos sa ii vezi pe copiii mici cu emotii ca vine Mos Craciun. De ce sa le stricam aceasta bucurie?
Eu am crezut in Mos Craciun pana la 7-8 ani si atunci am aflat de la cei din jur.de fapt mai bine zis mi-am dat singura seama si mi-a parut rau ca am aflat da' nici gand sa ma supar ca am fost mintit. Acesta este spiritul Craciunului.al sarbatorilor de iarna daca vom inceta sa mai amintim cuvantul "Mos Craciun"...parerea mea este ca se va pierde spiritul Craciunului mai ales pentru. cei mici care nu-l vor mai astepta pe Mos Craciun...ci o sa se uite pe sus dupa Ben10 sau Barbie si care mai sunt
Eu sunt copil. Doar la varsta de 6-8 ani am crezut in Mos Nicolae si Mos Craciun. Apoi, pana acum, la varsta de 12 ani, nu mai cred in acesti Mosi fiindca stiu ca sunt familia si rudele mele.
Eu am o surioara de 7 ani si nu i-am spus si nici nu o sa-i spun despre acest lucru. Ea inca crede in Mos Craciun si ma bucur, pentru ca e ceva frumos sa crezi. Eu am aflat de la 6 ani de la o verisoara mai mare decat mine cu 5 ani si mi s-a parut rautacios atat faptul in sine, ca nu m-a lasat sa cred, cat si tonul cu care mi-a spus. Mi s-a parut un lucru trist si chiar m-am suparat pe ea si pe mama si pe tata pentru ca ma mintisera. Ieri mama a cumparat pentru Mos Nicolae si m-a rugat sa ma duc sa vad ce mi-a luat, sa vad daca-mi place, dar nu am vrut. Vreau sa fie o surpriza, sa ma mai simt si eu din nou copil! Ah, ce n-as da sa fiu iarasi mititica, sa fiu iar fara griji, fara examene, sa-l astept iar pe Mos Craciun si sa ma mai simt asa cum ma simteam atunci!
Vorba lui Eminescu:,, Unde esti copilarie, cu padurea ta cu tot?"
Tedi crede in existenta unui spirit al Craciunului, simt, din faptul ca nu intreaba explicit, ca nu doreste sa afle un adevar brutal! Si stie ca n-a adus-o barza!
Daca vrei sa fiu sincera, si eu cred in acest Mos Craciun, exista lucruri imaginare care ne dau puterea de a continua, in ciuda intemperiilor de tot felul, iar asta e unul dintre ele!