Credeti ca exista diferente intre copii singuri la parinti si cei care au crescut alaturi de frati?

Depinde ce relatie e intre frati. Daca nu se inteleg (si in general nu se inteleg), e mai rau decat daca ar fi fost singuri. Diferente exista sigur: cei cu frati invata mai usor, din experienta, fara legatura cu educatia, ca in viata trebuie sa imparta totul, inclusiv atentia parintilor, iubirea, jucariile, mancarea, ca au o responsabilitate fata de frate, indiferent daca e mai mare sau nu. Un copil singur la parinti va deveni un adult mai independent, mai luptator si mai axat pe propria persoana. E normal. Acelasi lucru e cand stai la camin in facultate si imparti spatiul personal cu inca 3-5 persoane sau cand stai singur in apartament si esti singurul responsabil si raspunzator pentru ce se intampla.

Depinde mult de educatia oferita de parinti. Daca acestia nu si-au rasfatat peste masura copilul si l-au invatat sa iubeasca pe ceilalti copii, sa daruiasca din bunurile si timpul lui, atunci copilul singur la parinti creste cu bune maniere. La fel si cei care au mai multi frati, tot parintii sunt in masura sa le ofere o educatie benefica.
Totusi, copilul singur la parinti poate duce lipsa de jocurile copilariei impreuna cu un alt frate, de harjoneli, tachinari, afectiune si spiritul de protectie.

Da, sunt un exemplu in acest caz, nu am frati nici surori.Am crescut singura privind printre scandurile gardului cum se jucau cei 5 copii ai vecinilor.Eu aveam de toate, ei se aveau pe ei. A trecut timpul, am crescut, am imtemeiet o familie. Sotul meu mai avea 3 frati mai mici care locuiau impreuna cu parintii in alt judet.Cand ne anuntau ca vin in vizita pica cerul pe mine.Sotul meu abia astepta sa ii vada dar eu obisnuita singura... Mi-a trebuit destul timp sa inteleg ce inseamna o familie adevarata, cum se ajuta fratii intre ei dar sotul meu a fost mereu alaturi de mine si m-a inteles. Aveam o fetita si am crezut ca e destul dar cand am vazut bucuria sotului si a fratilor lui cand se intalneau mi-am amintit de vecinii mei cum se jucau impreuna toata ziua iar eu stateam singura in curte.Atunci am hotarat ca fiica mea nu trebuie sa fie singura si sunt mandra de hotararea luata. Astazi la 56 de ani am 5 copii (2 fete si 3 baieti) si 2 nepoti de la prima fata care locuieste la Brasov.Concluzia:exista diferente intre copii singuri la parinti si cei care au crescut alaturi de frati,

Toti au o doza de egoism...de nu se poate...

Nu vreau sa jignesc dar cred ca copii care cresc singuri sunt mai rasfatati, mai egoisti si nu stiu sa imparta nimic cu alte persoane. Vad asta de la baietelul meu. Cei care cresc cu frati stiu sa imparta, nu sunt rasfatati si egoisti.

Depinde doar de educatia primita nu conteaza ca a foat 1 sau 10

Da exista o mare diferenta cel singur are de toate, iar cel cu fratii este mai bogat pentru ca are iubirea de fratii

Da, iti spun eu ca exista...eu am crescut singura la parinti si uneori ma simt f. singura, n-am cui sa-i spun ce simt, ce gandesc as fi preferat mult un frate mai mare, ca sa aiba cine sa ma apere
Dar asa e viara, asa a vrut Dumnezeu si trebuie sa ma resemnez

Pot exista diferente doar in unele cazuri in care educatia data de parinti nu este cea mai buna. Uneori copii care nu au frati pot fi mai egoisti nedorind sa imparta ce au cu ceilalti si uneori chiar sunt rasfatati exagerat

Da. cei singuri la parinti pot fi catalogati in 2 categorii: cei foarte foaRTE SOCIABILI, ATUNCI CAND INTALNESC UN GRUP DE PRIETENI SA FIE FT APROPIATI, SI CEI CARE DIN CAUZA CA AU FOST SING LA PARINTI DE A LUNGUL ANILOR LE PLACE SINGURATATEA. cEI CARE AU TRAIT ALATURI DE FRATI DE A LUNGUL TIMPULUI POT DEVENI ZGARCITI SI SE GANDESC DOAR LA EI, SAU POATE DIN CAUZA EDUCATIEI DATE IN FAMILIE SI CONVETUIREA ALATURI DE MAI MULTE PERSOANE II POT FACE FT SOCIABILI. Cei singuri la parinti sigur sunt foarte alintati.

Vai mamaaa inca cum!
ex: sotul meu e singur la parinti, eu mai am un frate mai mare decat mine; dupa ce ne-am casatorit, sotul nu putea intelege cum e aia s-a imparti cu cineva ceva chiar daca aveam mai putin acel ceva, il serveam si pe fratiorul meu,
sa stii ca sunt egoisti...
SI CAND E VORBA DE SANATATE, EU SI FRATELE MEU, IMPREUNA CU PARINTII SIMTIM UNII PT ALTII, NE FACEM PROBLEME CAND UNUL DINTRE NOI NU SE SIMTE BINE.
INTRE COPII MEI ESTE O DIFERENTA DE APROAPE 8 ANI SI bineINTELES CA IN 8 ANI TOTUL A FOST A LUI DUPA CE A VENIT SI FETITA TOT TIMPUL LE SPUN CA TOT CE AU SA IMPARTA IN DOUA SA NU SE CERTE NICIODATA IN VIATA LOR PT NIMIC, NICI PT CASE NICI PT LOCURI, CA SE AU UNUL PE CELALALT SI ESTE CEA MAI MARE AVUTIE DE PE PAMANT.
NU INTOTDEAUNA DEPINDE DE EDUCATIA PARINTILOR.
EX.CUNOSC CAZ IN CARE INTR-O FAMILIE AU FOST 5 COPII SI ACESTEA NU AU AVUT PREA MULTE CE INVATA DE LA PARINTII LOR DECAN CERTURI, BAUTURA SI OVIATA DEZORDONATA; INSA COPIIILOR TRECAND PRIN MARI GREUTATI SI LIPSURI PROBABIL CA ASTA I-A CALIT, SUNT TOTI ASEZATI LA CASELE LOR, MESERII FOARTE BUNE SI NICI UNUL NU A MOSTENIT PROASTELE OBICEIURI ALE PARINTILOR.

Eu cred ca da. Copii care sunt singuri la parintii sunt mai egosti, am vazut multe astfel de cazuri. Dar depinde si cum il formezi. Eu am un frate de 11 ani si nu pot sa vad viata fara el. E totul pentru mine!

Da copii care au crescut alaturi de frati lui si de parinti nu sunt asa de stresati de fapt eu sunt singur ca parinti mei sunt plecati in italia si intotdeauna imi fac griji pentru ei da si de bani pe care i-am cheltuit si de citi mai am

Normal ca nu. depinde de tine cum te formezi ca OM! daca esti OM cu mine sunt si eu OM cu tine! sa nu uiti de vb asta.

Educatia este primordiala si exemplul parintilor afecteaza pozitiv sau negativ in comportament

Eu am crescut singura si pot spune ca toata viata mi-am dorit un fratior.si recunosc ca atunci canderam mica, eram egoista, rasfatata, nu stiam ce inseamna sa imparti ceva.credeam ca totul este numai pentru mine.cand veneau copii la mine nu ii lasam sa se joace cu jucariile mele...deci si eu cred ca exista diferente.si nu stiu daca parintii pot influenta copii in acest fel.pe mine ma certa mama, ma mai"altoia"dar eu faceam acelasi lucru mereu.nu aveam urechi sa o ascult.cand am inceput sa cresc mi-am dat seama cat de gresit gandesc si am inceput sa privesc in jurul meu si sa incerc sa ma schimb. dar pana nu am realizat eu ca nu sunt asa cum trebuie...nu m-a putut schimba nimeni.

O mare diferenta,,,,, cei care n-au nicun frate se obisnuesc sa aiba totul numai pentru el,,,,, totul ii apartine... e fff alintat...pe cand cel care creste cu frati stie sa imparta ceva...sa-i mai fie mila si de altii...
mare e diferenta

Felicitari constanta proca! sa iti traiasca copii si nepoteii! m-am regasit in ceea ce ai povestit si iti dau perfecta dreptate.si eu gandesc la fel si tot asa am patit si eu.sotul meu are 3 frati si vad diferente intre noi doi.si eu am de gand sa am 3 copii daca D-zeu ma ajuta!

Si cec daca sunt rasfatati si egoisti? ce e rau in asta?

Si eu sunt singura la parinti, cand eram mica imi doream foarte mult un frate sau o sora asa ca in toti prietenii mei vedeam potentiali "frate/sora". Vroiam sa impart totul cu ei si cu parintii mei. Ei totul timpul vroiau sa iau eu totul (ciocolata, jucarii etc). Dar eu plangeam ca nu mananc (EX:ciocolata) daca nu putem impartii in mod egal (in trei)... ei tot timpul vroiau sa am eu mai mult. Cand ma jucam cu copii (aveam mai multe jucarii decat ei) imparteam orice cu ei, iar parintii mei spuneau sa nu ii las cu jucariile mele ca mi le fura sau strica, sau ca ei vor sa ma pacaleasca sau ca ei ma plac doar ca ii las cu jucariile mele. Sufeream mult din cauza asta.
Deci nu e adevarat ca toti copii singuri la parinti sunt egoisti.