"Gasirea"ar putea parea ca o actiune impusa cind dragostea pur si simplu apare din senin.Degeaba isi va "gasi"asa caci nu-l va iubi cu toate ca la inceput ar putea sa para incintata.La ea nu este din cauza incompatibilitatii ci mai mult ca nu poate depasi o dragoste anterioara care a marcat-o si a facut-o sa guste suferinta care a impins-o si a ichis-o in ea fapt care a motivat studiul in mod excesiv as zice,adeca excesiv fata de ceilanti.Voi acum nu-i cereti sa iubeasca cum ar fi normal si mai ales "natural",dar ii cereti pur si simplu sa fie "in rind cu lumea".E un gest care provoaca suferinta de care poate nu va dati seama pentru ca ea este la limita dintre doua lumi; una constituita din voi si ceea ce vreti iar alta este in ea si se rezuma la ceea ce simte. Sfatuiti-o,daca ii vreti binele, sa nu se grabeasca si, daca simte intr-adevar ceva pentru un barbat sa-l iubeasca cu toata puterea dincolo de toate normele sociale sau religioase.
Intr-adevar gasirea este ca o actiune impusa; incearca sa-si gaseasca si isi da seama ca nu este ce cauta. Ea pana la varsta asta n-a avut vreun prieten cu care sa iasa, sa se plimbe, sa rada, sa faca lucruri banale poate pentru noi ceilalti. Analiza excesiva mi-a spus ca a avut-o dintotdeauna si din cauza timiditatii. Unul dintre barbatii cu care si-a dorit o relatie a dezamagit-o intr-adevar nu stia exact daca vrea o relatie cu ea sau nu, mentinea legatura cu o fosta si nici macar nu i-a spus ca e gata acea incercare macar. I-am spus clar ca ii doresc binele si sa nu mai fie nerabdatoare insa cand cade se prabuseste iarasi si devine pesimista are impresia ca este singura care nu-si va gasi pe cineva, ca este ceva in neregul cu ea si cate si mai cate Problema ei e ca nu are unde sa gaseasca un barbat pentru care sa inceapa sa simta ceva si apoi sa ajunga la iubire. In plus mai are si anumite principii peste care nu ar putea trece in ceea ce il priveste pe viitorul partener.
Explica-i ca dragostea vine impotriva oricaror ratiuni si ca n-are principii.E un sentiment de o asemenea libertate incit este de neinteles celor care pun accent pe norme religioase si sociale facindu-i pina la urma sa se retraga umiliti din calea lui.Succes ca nu mai am timp.O zi buna.
O leee... bine harciog, asta mi-a placut dar de cand esti tu asa delicat? S-a intamplat vreo distrorsiune nucleara de concentratie universala din care a rezultat acest 'cold fusion' instantaneu, dar nu atat de instant ca la pliculete, intre lumea 'vanzatoare de placeri ambulante' si cea de dinainte de razboi de pe vremea regilor si a Luceferilor, a lui Vlad Tepes care a murit de sete saracu', pentru ca s-a terminat toata nebunia asta cu femeile virgine pana in noaptea nuntii, iar tu nu faci nimic sa ajuti poporul roman. Si eu cre imi puneam toata speranta in tine, razboinicul luminii!
Ti-am lasat un mesaj privat, sa inteleg ca nu te intereseaza continutul mesajului sau nu l-ai inteles?
Mi se pare lipsa de maturitate sa crezi ca nu e vina ta ca nu poti avea o relatie. sunt destui barbati, de toate felurile...
mai degraba multe gagici, desi ating varste incompatibile cu ideea de prince charming, nu isi adapteaza asteptarile vietii reale si ajung frustrate si fara sa stie ce-si doresc. astfel tot sari etape si pana iti dai seama ca nu exista barbatul perfect trece timp si trec experiente frumoase pe langa tine.
Ce vina are ea ca in liceu nu a avut de cine sa se aproprie si astfel sa-si formeze o gasca de amici? De ce sa simta vinovata ca nu s-a dus cu colegii in discoteca in facultate cand nu ii plac acele locuri dovada ca si cand s-a dus nu i-a placut si nu isi doreste sa repete experienta? Gresesti cand spui ca il asteapta pe prince charming, asteapta un barbat care sa o iubeasca si sa o aprecieze si consider ca este normal sa aiba totusi unele principii si sa nu se incurce cu orice barbat. In adolescenta merge sa nu ai principii, dar la varsta asta nu. "Experiente frumoase" asta e chiar buna - pe unde trec aceste experiente cand ea nu are sansa sa cunoasca un barbat? Si-a facut cont pe matrimoniale si a ramas dezamagita complet de ceea ce a putut sa intalneasca acolo si atunci a renuntat si la aceasta varianta. Data fiind situatia mi-ar place sa-mi spui tu mie cum sa nu mai sara ea peste etape si cum sa nu mai piarda acele "experiente frumoase" de care spui...
In ziua de azi, daca nu esti sociabil, cunostiintele tale se vor limita la colegi de liceu/facultate sau de munca. Si asta nu iti lasa sute de optiuni. De aia e bine sa-ti largesti orizonturile si sa iesi in oras, ca orice om care vrea sa cunoasca alti oameni. Vina pe care o ai tu in continuare este ca te vezi ca pe o printesa, victima a circumstantelor si nu ca pe o femeie in toata firea care n-are nicio idee despre cum e o relatie reala si asta pentru ca inca nu vrei sa iesi din zona de confort. Atunci iti urez asteptare placuta eu as sta jos in locul tau.
Apropo, si faptul ca eviti sa recunosti ca tu esti ea, spune multe. Spune ca stii ca ai gresit traindu-ti viata asa. Pana una alta, tu ai pus intrebarea nu eu. Eu sunt bine-mersi, deci ai putea sa te gandesti macar 1 minut pe ceas la raspunsul meu.
Nu sunt eu femeia de care vorbesc, eu am 31 ani, sunt casatorita si am si o fetita de 1 an; cea despre care vorbesc este o prietena. Am cautat atat eu cat si sotul meu sa-i facem cunostiinta cu cineva dar prietenii nostri sunt casatoriti, sotul meu nu are colegi la servici care s-ar potrivi cu ea si el a vazut de ce sunt ei capabili; eu stau acas cu fetita timp de 2 ani si oricum eu lucrez tot intr-un mediu cu multe femei sunt asistenta. In ceea ce o priveste pe ea nu prea are cu cine sa iasa in oras si atunci cum vrei sa cunoasca oameni noi, cum sa-i creasca sansele sa intalneasca un barbat? Cand iese o face de obicei cu una sau doua prietene si acelea tot casatorite. In aceste conditii cum vrei sa-si largeasca orizonturile? Si spune-mi tu mie cum socializezi atunci cand iesi intr-un restaurant sau bar unde stai la masa rezervata sau nu si interactionezi doar cu cei de la masa ta? Si te inseli si in legatura cu altceva: nu se considera o printesa sau o victima, Cu barbatii cu care s-a intalnit n-a mers fie ca aia se intalneau simultan si cu alta fie chiar n-au fost compatibili, a avut ce-i drept o relatie de scurta durata de vreo 2 luni cu un barbat care nu vroia sa iasa cu ea ( tu ce crezi ca vroia ala de la ea?) Eu zic ca mai bine ai sta tu jos si sa te gandesti macar 1 minut si sa gasesti o solutie pentru ea, ce zici poti sa faci asta?
Eu iti dau un site foarte bun despre dezvoltarea persoanala, iar acum are si niste articole super despre increderea in sine.
Propune-i sa studieze sit-ul respectiv si poate isi va da seama de niste chestii si va incerca sa faca o schimbare in viata ei :http://www.nlpmania.ro/ sunt o multime de articole despre tot felul de probleme.Pe mine m-a ajutat :)
Prietene nu are? sa iasa cu ele intr-un club ceva? sau ma rog depinde exact ce cauta... si nu inteleg cum e sociabila daca e timida, chiar nu s-a dat nimeni la ea pana acum? In cazul asta, poate nu arata asa de bine precum spui tu, desi se poate trece peste asta daca are alte calitati
Amici, colegi de munca sau colege? Sa iasa intr-un bar pub club etc, poate si un pahar cu ceva alcool in el pentru dezinhibare(dar nu prea mult, e posibil sa se ajunga in alte situatii), sa danseze si sigur s-o gasi un tip sau mai multi sa se dea la ea. In cel mai rau caz studiaza ce fac celelalte femei si invata . Si imbracat /machiaj/unghii facute/parfum corespunzator, sa-i evidentieze aspectele fizice care o avantajeasa (daca are sani ok, un decolteu, fund, ceva mulat and so on).
Daca vrea sa gaseasca un partener trebuie sa-l caute, posibiliatea de a-i pica unul din cer este foarte scazuta. Nu neaparat cluburi, poate merge si la teatru, la opera sau in locuri unde se aduna oameni mai apropiati de varsta ei si cu preocupari comune, cursuri de dans, aerobic, sala. Si soarele rasare daca il ajuti cumva, daca tot ce faci e munca->acasa si in weekend te uiti pe pereti, cel mai probabil ca situatia curenta nu se va schimba.
Edit: si la partea cu biserica, poti sa te rogi linistit si acasa, daca esti credincios, plus ca Dumnezeu iti da, dar nu iti baga in traista.
N-am zis ca nu s-a dat nimeni la ea, s-a intalnit cu cativa barbati cu unii n-a fost compatibila, altii se intalneau in paralel si cu fostele si cu unul a fost doua luni dar ala n-o scotea pe niciunde. Are cateva prietene unele casatorite care mai ies, dar doar ziua si una care are prieten si iese mai rar cu ea seara; cu acestia doi se mai duce in puburi, in cluburi nu ca nu e genul. Cand merge in puburi se duce si stau la masa rezervata dinainte sau mai sunt concerte folk, rock sau ceva de genul asta si atunci tot asa cu rezervare; in aceste conditii cum vrei sa interactioneze cu persoane noi cand toti stau la masa lor si vorbesc cu prietenii lor, nu se danseaza. Este o persoana sociabila, este mai timida in sensul ca atunci cand vorbeste cu persoane noi este mai retinuta si nu are obiceiul sa deschida vreun subiect; asta am observat cand am chemat--o pe la noi si erau prieteni de ai nostri pe care ea nu-i stia. Se imbraca decent si cu gust cu decolteru, blugi mulati, fuste, rochii, se machiaza in fiecare zi eu una o stiu de 7 ani si n-am vazut-o vreodata nemacheata, are si o coafura ingrijita, manichiura, pedichiura, parfumul e un must ca si machiajul si lacul de unghii. Merge si la filarmonica si la teatru dar acolo e aceeasi problema nu interactionezi cu nimeni necunoscut ti-o spun din propria experienta ca si eu cand mergeam cu sotul pe atunci eram doar iubiti nu vorbeam cu nimeni si nici nu venea nimeni la noi, acum am inteles ca vin pusti de 18-20 ani si in cazul asta e cam mare diferenta de varsta intre ea si ei nu crezi? Merge si la sala, la cursurile de dans i-au spus sa vina cu partener. In ceea ce priveste biserica am zis ca se duce cand simte nevoia poate o data la luna sau la doua luni si atunci doar ca se roage nu sa asiste la slujba. Date fiind detaliile astea ce solutie ai tu? Sa plece sa se plimbe singura pe strada nu merge, sa iasa singura in oras iarasi nu merge.
Ok am inteles, mersi de explicatie . Ce sa zic, alte idei nu am sincer :S nasoala situatie, in cazul asta nu ramane decat sa-i faca cineva cunoscut o lipeala, gen prieten de-al cuiva, si sa vada daca merge de acolo. Sincer ma bagam la un blind date dar ma vad cu cineva deja, succes si sper sa rezolve problema :/.
Si eu sunt oarecum in situatia ei, desi am doar 23 de ani, vad ca e cam greu sa gasesti pe cineva, mai ales cand colegele de la munca sunt toate casatorite, sau au prieten. In cluburi nu imi place nici mie sa ies si nu stiu cate sanse sunt sa gasesti pe cineva serios intr-un club, acolo lumea cauta sa se distreze. Sa ies in oras sa ma bag in seama cu vreo fata, cam aiurea, nu cred ca e o idee buna. Nu am ce face astept. Am avut prietene dar se pare ca nu vroiau ce vreau eu. Si pe mine ma doare cand vad cupluri tinandu-se de mana. A trecut ziua indragostitilor si peste tot numai cupluri si inimioare, iar eu singur. Fain azi e si dragobetele, dar... tot singurel. Nu prea inteleg de ce, sunt un baiat serios, nu beau, nu fumez, nu imi place minciuna, sunt sincer, mereu mi-am aratat sentimentele, am dat tot in relatiile mele, dar...se pare ca degeaba. O inteleg foarte bine si ii doresc numai bine.
Ii transmit si tu sa ai parte de bine si sa cunosti o fata asa cum iti doresti!
Ea nu s-a tinut verodata cu un baiat de mana ceea ce e si mai dureros. Si daca iesi intr-un bar sau ceva si are rezervare sta la masa aia, ceilalti chit ca sunt doar barbati stau la masa lor si uite asa fiecare pleaca tot singur acasa si se plange ca nu gaseste pe cineva si e singur/a. Sper ca sa fie bine intr-o zi pentru toata lumea! Mai multe nici nu stiu ce sa mai zic, daca as avea o solutie v-as ajuta pe toti dar n-am din pacate.
Daca vrea sa vorbeasca cu cineva poate sa imi dea si mie add liviu_kit@yahoo.ro
O sa sune penibil,pe unii o s aii bufneasca rasul dar cred ca are ceva vrajitorii. Odata am citit o carte a parintelui argatu :daca esti fata si te apropii de varsta casatoriei,iti doresti o familie,copii, esti sanatoasa din toatele punctele d e vedere dar nu poti sub nici o forma sa cladesti ceva langa un barbat inseamna ca cineva ti-a facut rau legandu-ti cununiile."Nu radeti ca asta exista, si eu bag mana in foc ca asta i se intampla acestei fete
Nu este adevarat,din pacate ele exista si nu am spus-o eu ci chiar preotii rcunosc asta, eram sigura ca va aparea unul ca tine sa judece, ideea era sa se duca si pe la biserica pentru ca de cele mai multe ori acolo te impaci cu tine si gasesti raspuns la multe din problemele tale...
Asa cum a spus si eugenl daca ar avea farmece nu ar putea intra in biserica. Si sa stii ca merge si la biserica nu im mod frecvent dar in limita normala. Nu stiu cati ani ai tu dar crede-ma nu doar mersul la biserica si rugaciunea te ajuta sa-ti gasesti linistea interioara, raspunsurile si astfel sa fii impacat cu tine. Lucrurile astea tin de mult mai multe si in primul rand porneste de la psihic cu care trebuie sa lucrezi intens. Iti recomand sa te mai documentezi!
E o problema destul de complicata. Practic, ea s-a privat de un set de experiente esentiale tocmai in perioada in care ii era usor sa le accepte, iar la 27 de ani stilul de viata si abordarea sunt deja sedimentate iar maleabilitatea psihica este departe de cea de la 16 ani. Ce trebuie sa faca este sa invete sa se gandeasca la propria persoana precum un om care ARE acele experiente. Pentru a ajunge la rezultatul asta exista mai multe metode, fiecare aplicabila in functie de contextul individual al persoanei in cauza. Ar fi ideal daca as putea vorbi cu ea direct, chiar as vrea sa o ajut. Spor!
Cum vrei sa se gandeasca ca are deja acele experiente? De exemplu o doare cand merge pe strada si vede cupluri tinandu-se de mana si ea n-a facut acest lucru niciodata cu un baiat; este usor sa spunem ca sa-si imagineze asta cand ea n-a trait acest lucru si pur si simplu isi doreste sa traiasca aceasta experienta. Isi pune intrebarea ce are ea in minus fata de acele fete de 15-16 ani sa zic sau fata de femeile de varsta ei. Nu stiu cum sa iei legatura cu ea; atat eu cat si tu nu putem trimite mesaje private si id-ul ei nu-l postez ca sa-l vada toata lumea. Mi-ar place totusi sa o ajuti daca poti si ai sa zicem o experienta.
Si acum tu ce faci? Ii faci reclama. Si eu sunt la fel ca ea neincrezator in fortele mele. Si ea ca si mine ar trebui sa avem incredere in propria persoana si sa nu ne lasam calcati in picioare. Nu trebuie sa dispere ca n-a gasit pe nimeni. Poate va gasi asa cum voi gasi si eu, dar trebuie sa creada ca va gasi si ca totul merge bine. Am citit intr-o carte: "Suntem ceea ce gandim" Asa ca daca va gandi intotdeauna pozitiv va avea de castigat si va avea parte numai de bine
Nu ii fac reclama, m-ai inteles gresit, eu imi doresc sa o ajut sa treaca in primul rand peste atatea complexe si sa fie increzatoare in ea. Nu crezi ca ii este greu ca pana la varsta asta sa nu fi avut un prieten sau iubit cu care sa petreaca timpul, sa se plimbe samd? II dau lacrimile cand vorbeste despre asta si reincep acele ganduri ca este o problema in ceea ce o priveste. Eu i-am spus sa gandeasca pozitiv, uneori reuseste dar altadata cade atat de usor din nou in prapastia pesimismului.
Dar crezi ca mie imi este usor sa vad cupluri pe strada cum se tin de mana si sa stiu ca eu nu am prietena, iubita? Incerc sa nu ma mai gandesc la asta prea mult dar nu reusesc prea mult, dar asta este, viata merge inainte. Poate ar putea vorbi cu mine, cine stie poate reusesc sa o distrag cumva de la problemele astea, care pentru unii sunt amuzante, dar nu se pun in locul nostru