Ne stiam din liceu...dar doar dupa ceva ani buni ne-am privit altfel, inatalnidu-ne sa zic, intamplator. De fapt nimic nu e intamplator, totul se intampla cu un scop
Într-un centru de recuperare,amândoi având diverse probleme,eu eram nouă pe acolo, venită pentru prima oară, el venea de ani buni, m-a îndrumat, am început să vorbim și așa s-a înfiripat.
Ei bine...pe facebook! Stiu ca multe lume mi-ar sari in cap daca s-ar afla asta si de aceea partea asta a povestii nu o spun multora. Apoi ne-am intalnit de cateva ori, insa distanta care a aparut mai tarziu intre ni ne-a apropiat mai mult decat saruturile si imbratisarile de la intalniri. Am vorbit si am ajuns sa ne cunoastem! Si chiar daca mai sunt mici obstacole in calea relatiei noastre, stiu ca il am pe el ca sprijin.